România are talentul de a surprinde mereu Uniunea Europeană. De foarte multe ori negativ, dar iată, câteodată, unele rezultate au valenţă pozitivă. O statistică recentă a relevat că, în ultimul trimestru din 2013, ţărişoara noastră a înregistrat un avans de 1,7% faţă de trimestrul III şi de 5,1% faţă de trimestrul similar din anul precedent, ambele cifre reprezentând cele mai mari performanţe per ansamblul ţărilor din Uniunea Europeană.
Bun, deci am avut o creştere a “valorii adăugate” pe total economie fără pereche în Europa.
Esenţial este să vedem cum se transpune asta în cotidianul fiecăruia dintre noi, atunci când ne numărăm banii.
Piaţa valutară a suspinat o dată
O majorare record al PIB-ului e un afrodisiac excelent pentru investitorii străini. Barometrul plasamentelor acestora este cursul. Când intră euro masiv în ţară, leul prinde putere. Creşterea PIB-ului nu a provocat decât un mic suspin pe piaţa valutară, leul s-a apreciat puţin, până pe la 4,480 lei per monedă europeană, pentru ca imediat, speriat, să cedeze, revenind la 4,485 şi peste. Cu alte cuvinte, PIB-ul sprinţar al României nu a avut niciun efect pentru investitori. Practic, economia nu s-a deblocat, românii sunt tot la un nivel redus de venituri, iar consumul nu a crescut.
Şi totuşi, de ce a crescut PIB-ul?
Nu, nu este magia neagră a Guvernului, dar nici meritul lui. La cea mai mare creştere a PIB din UE a contribuit anul agricol 2013, un an excepţional, greu de egalat ca aport la Produsul Intern Brut. Pe lângă recolta bogată, România a înregistrat şi o creştere importantă a exporturilor.
Este posibil să mai repetăm figura cu PIB-ul?
Deci, am avut un an agricol foarte bun şi o creştere a exporturilor. Şi una şi cealaltă sunt elemente conjuncturale de creştere economică. Practic, “baza de producţie” a României nu s-a schimbat, economia românească rămâne şi pe mai departe o corabie cu pânze care depinde mai mult de capriciul vântului, decât de randamentul unor motoare puternice.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.