În 2004, în zona Hăşdat, de la marginea sudică a oraşului Hunedoara, existau patru “palate ţigăneşti”. Acum sunt de zece ori mai multe, la marginea unui oraş în care locuinţe nu se mai construiesc aproape deloc de vreo cinci ani încoace. Mai bine de jumătate dintre casele cu turnuleţe din Hăşdat au fost ridicate fără respectarea legislaţiei în domeniu. Primăria oraşului se lansează într-o misiune ce pare imposibilă: trecerea în legalitate a construcţiilor. În multe cazuri se va lăsa cu amenzi, iar în alte situaţii s-ar putea ajunge chiar la demolări, pentru că, deocamdată, aceasta este singura soluţie legală.
Hăşdat, locul în care palatele ţigăneşti s-au înmulţit de zece ori în ultimul deceniu
“Palatele” cu burlane argintii, multe “zorzoane” metalice şi nume ori simboluri ale numelor proprietarilor au devenit ele însele interesante pentru turiştii care sunt aduşi la Hunedoara în principal de dorinţa de a vedea Castelul Corvinilor. În ultimii ani s-au înmulţit aşa de mult încât fenomenul este în antiteză cu felul în care a evoluat restul oraşului, în ceea ce priveşte dezvoltarea imobiliară.
Doar 11 din 41 sunt în regulă
Conform evidenţelor Primăriei Hunedoara, în zona Hăşdat există acum 41 de “locuinţe tip vilă cu arhitectură specifică etniei rromilor” (exprimare folosită într-o informare a Direcţiei de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Hunedoara). În cazul a 15 dintre acestea, ridicate “la roşu” cu acoperişurile finalizate, reprezentanţii Primăriei spun că, până acum, nu se cunosc proprietarii. În ultima vreme, edilii au făcut mai multe drumuri în zonă în încercarea de a-i identifica şi a le solicita actele la control, dar, se pare, toţi sunt plecaţi din ţară. În aceste 15 cazuri este vorba despre imobile construite fără autorizaţiile necesare, pe terenuri aflate în proprietatea statului român. Alte 15 “palate cu turnuleţe” sunt ridicate pe terenuri cumpărate de la proprietari privaţi şi, în mod normal, construcţiile ar trebui recepţionate în acest an şi incluse în categoria celor impozitate.
Restul de 11 “vile cu arhitectură specifică” au recepţia lucrărilor efectuată şi sunt declarate la impozitare.
La cele 41 de “palate” se mai adaugă şi alte 16 locuinţe ridicate înainte de 1990, ale căror acoperişuri au fost modificate, locul şarpantelor simple fiind luat de “turnuleţe”, operaţiuni efectuate fără autorizaţiile necesare. Pe listă se află şi două case ridicate “la roşu”, ilegal, tot pe terenul statului, ai căror proprietari nu au fost încă identificaţi.
Amenzi şi ameninţări cu demolări
Directorul Direcţiei de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Hunedoara, Corina Oprişiu, spune că, în cazul celor 15 palate şi două case ridicate fără aprobări pe terenul statului, singura soluţie prevăzută de legislaţie pentru reintrarea în legalitate este demolarea: “Nu se poate altfel, pentru că, pur şi simplu, nu există vreo altă prevedere pentru asemenea situaţii. În cazurile acoperişurilor cu turnuleţe, cel mai adesea nouă ni se prezintă proiecte cu şarpante obişnuite, însă la momentul execuţiei apar turnuleţele. Pe scurt, nu se respectă proiectul aprobat de noi. Va trebui ca Poliţia Locală să supravegheze mai atent lucrările de acest fel. Suntem în proces de identificare a proprietarilor de locuinţe care au autorizaţii de construcţie, dar nu respectă proiectul aprobat. Aceştia vor fi amendaţi contravenţional şi vor trebui să intre în legalitate: adică să refacă acele acoperişuri conform proiectelor prezentate autorităţilor”, adaugă Corina Oprişiu. Directorul Direcţiei de Urbanism adaugă că singurul oraş din judeţ care are un regulament clar în ce priveşte arhitectura locală este Orăştia. “Cred că un asemenea regulament va trebui stabilit şi pentru municipiul Hunedoara. Oraşul nu are un stil arhitectonic propriu, dar, în colaborare cu Ordinul Arhitecţilor din România, putem stabili un set de reguli care să ne ajute în activitatea de autorizare a construcţiilor”, mai spune Oprişiu.
Preocuparea autorităţilor pleacă şi de la faptul că edificiile cu multe turnuleţe au tendinţa de a se extinde şi spre oraş. Două astfel de locuinţe au apărut pe Bulevardul Decebal, una finalizată, cealaltă aflată în construcţie. Per total, din cele 41 de “palate”, doar 11 sunt înregistrate la impozitare în evidenţele Primăriei Hunedoara, iar din cele 18 case vechi “upgradate” cu turnuleţe, 10 sunt în aceeaşi categorie a imobilelor pentru care se calculează anual impozite.
Au costat enorm
Dacă primele “palate cu turnuleţe” din Hăşdat se rezumau la suprafeţe locuibile totale de 200 – 300 de metri pătraţi, dispuse pe două sau trei niveluri, în ultimii ani au apărut şi construcţii de două ori mai mari, cu trei sau chiar patru niveluri. Localnicii spun că, în multe cazuri, materialele pentru finisaje au fost importate, mai ales marmura, iar meşterii care au lucrat la ridicarea lor nu s-au încumetat să se apuce de treabă fără să fie plătiţi în avans. Estimări neoficiale arată că, pentru ridicarea unui “palat cu turnuleţe” la Hăşdat, un proprietar a cheltuit între 300.000 şi 1.000.000 de euro.
Bulibaşa ţiganilor din Hăşdat: “Şî noi vrem să avem accele-n regulă”
Lajos Kvec, bulibaşa din Hăşdat, Hunedoara
Lajos Kvec (foto), liderul comunităţii rromilor din zona Hăşdat, ne atrage încă o dată atenţia că nici lui, nici celor pe care-i reprezintă, nu le place să fie numiţi “rromi”, ci “ţigani”. Locuieşte într-o casă destul de mare, după standardele majorităţii, dar mică în comparaţie cu cele apărute în zonă în ultimii 10 ani. Nici maşina pe care o conduce nu sare-n ochi: un Cielo vechi de aproape 20 de ani. “Şî noi vrem să avem accele-n regulă. Am tot chemat Premăria să vină să ne ajute să fim în regulă cu accele, da’, mai ales pă vremea lu’ fostu primare (Ovidiu Hada – n. red.), nu am pre’ avut cu cine ne-nţelege. Or mărs ţâganii păstă tăt pin ţări străinie ş-or cerşât. Din asta or făcut bani de ş-or ridicat căşile ăstea mari şî faine. Nu le-or făcut din furat, că dac-ar fi furat ar fi fost la puşcărie şî n-ar mai fi putut face bani. Din cerşât pin străinătăţuri or avut bani. Dacă ai ş-un copil sau doi cu tine, din cerşală faci şî 100 de euro pă zî acolo. Da’ nu contează de unie or avut bani. Contează c-or venit ş-or construit aici”, spune Lajos Kvec, bulibaşa ţiganilor din Hăşdat.
O singura obiectie Cipri , “casele” respective nu se afla in Hasdat ,(Hasdatul e un sat care n-are nici-o legatura cu vilele dumnealor) zona in care sunt de fapt in Hunedoara , e intre strazile Serei si Rotarilor .
Ai dreptate Hasdatul este un sat frumos cu traditie, gunoaiele astea de case sunt in Hunedoara in locul in care fostul primar Raceanu a aprobat mutarea tiganilor