Primăria Devei respinge acordarea autorizaţiilor de care este nevoie pentru construirea autostrăzii Deva – Lugoj până la momentul în care CNADNR oferă o soluţie pentru conectarea reşedinţei de judeţ la şoseaua de mare viteză.
Încă din toamna anului trecut, primarul Devei, Petre Mărginean, cerea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România să găsească o soluţie pentru conectarea oraşului la autostrada care taie judeţul în două, pe Valea Mureşului. De preferat ar fi fost ca breteaua de legătură cu autostrada să fie accesibilă şi pentru cei care vin dinspre oraşul Hunedoara. S-au făcut adrese, s-au dat telefoane, dar, degeaba. Marţi, reprezentanţii firmei care proiectează lotul 4 din autostrada Lugoj – Deva (cuprins între Ilia şi reşedinţa de judeţ) au prezentat Comisiei locale de urbanism proiectul. Stupoare: nici proiectul pentru Lugoj – Deva, la fel ca cel pentru Deva – Orăştie, nu are prevăzută vreo legătură rutieră cu oraşul. “Au venit cu o planşă veche din 1968, pe care era doar podul vechi, cel metalic, peste Mureş, de la Şoimuş. Podul construit în anii ‘70 nu apărea deloc. Au cerut autorizaţie de construcţie şi alte aprobări. Nu vom da niciun fel de autorizaţii şi aprobări până la momentul în care nu ni se oferă clar o soluţie de acces pe autostradă. Este impardonabil să laşi o reşedinţă de judeţ şi un oraş mare ca Hunedoara fără acces la autostradă. Domnii de la CNADNR ne cred proşti”, spune primarul Devei, Petre Mărginean.
Sântuhalm, varianta cea mai bună
Încă din 2007, de la momentul lansării ideii de conurbaţie, Radu Radoslav, arhitectul care coordona întreaga echipă a proiectului, menţiona că principalul nod rutier la autostradă ar trebui făcut printr-o prelungire a actualului drum judeţean Hunedoara – Sântuhalm dincolo de mica localitate amintită până la şoseaua de mare viteză. În 2009 – 2010, când s-a executat proiectul pentru autostrada Deva – Orăştie, reşedinţa de judeţ nu avea însă un plan urbanistic zonal valabil, cel din 1999 fiind expirat. Din acest motiv proiectanţii desemnaţi de CNADNR spun că au fost nevoiţi să ignore problema unei conexiuni rutiere a reşedinţei de judeţ cu autostrada. Singurul “nod” rutier prevăzut în proiect este cel de la Simeria. Descărcarea de trafic de la Şoimuş este, de fapt, o soluţie provizorie, care nu are nici ea autorizaţie de construcţie, ci doar un accept al Poliţiei Rutiere. Şeful Serviciului Rutier din cadrul IPJ Hunedoara, comisarul-şef Dan Micu, a precizat în repetate rânduri că e vorba de o soluţie provizorie, iar acum şi “rutieriştii”, dar mai ales participanţii la trafic, au de pătimit din cauză că, în viziunea CNADNR, rezolvarea problemei de la Şoimuş nu e o prioritate.
Lobby intens
Arhitectul-şef din cadrul Primăriei Deva, Angela Kalauz, spune, de asemenea, că cea mai bună variantă ar fi o conexiune la autostradă în dreptul localităţii Sântuhalm, însă în discuţie apare şi problema costurilor: indiferent de varianta aleasă, pentru breteaua de legătură va trebui construit un pod peste Mureş: “Ideal ar fi să avem trei bretele de legătură cu autostrada şi luptăm pentru asta. Una la Sântuhalm, alta mai aproape de mijlocul oraşului Deva şi încă una la Şoimuş. În fiecare caz însă va trebui construit câte un pod peste Mureş, ceea ce va genera costuri destul de mari. Nu este însă deloc imposibil aşa ceva. Iniţial, noua arteră rutieră era denumită «centură ocolitoare a oraşelor Deva, Simeria şi Orăştie». Cred că ar trebui să fie cu adevărat o centură ocolitoare, cu legături facile către Deva”.
Sibiul are cinci legături la autostradă, iar Sebeşul beneficiază de trei asemenea conexiuni. Deva şi Hunedoara nu au niciuna. Dacă proiectul Lugoj – Deva rămâne neschimbat, iar CNADNR nu acceptă o “înţepare” a autostrăzii la Şoimuş ori Sântuhalm, din 2016 încolo (când lucrările la noul tronson ar trebui finalizate, iar soluţia provizorie de la Şoimuş nu va mai putea fi folosită) şi devenii şi hunedorenii vor avea la dispoziţie doar nodul rutier de la Simeria Veche.
Indiferenţă
REPLICA a întocmit o adresă către CNADNR, care vizează şi problema nodului la autostradă pentru Deva şi Hunedoara, încă din data de 5 decembrie a anului trecut. Deşi Legea privind liberul acces la informaţiile de interes public prevede că, în cazul mass-media, răspunsurile solicitate se dau “pe loc, sau în cel mult 24 de ore”, CNADNR nu a răspuns nici acum întrebărilor noastre. Mai întâi, responsabilii Biroului de Presă al Companiei ne-au declarat că au pierdut adresa din cauza unor defecţiuni ale reţelei de calculatoare. Apoi au dat vina pe codul portocaliu de viscol din sudul şi sud-estul ţării. De o lună încoace, nu ni se răspunde nici la telefoane, nici la e-mailuri. În situaţia aceasta se află şi redacţiile publicaţiilor centrale, majoritatea articolelor ce vizează proiecte ale CNADNR încheindu-se cu formularea “Până la închiderea ediţiei, CNADNR nu a oferit vreun răspuns”.
oameni slabi in deva si judetul asta HD. Oameni penibili la Bucuresti!Nu va lasti , faceti 3 poduri peste Mures si gata!