Un proiect finanţat prin programul POS Mediu le va permite cercetătorilor să facă o evaluare a biodiversităţii din Ţinutul Pădurenilor, dar şi să elaboreze un plan de management pentru această zonă. Proiectul, în valoare de aproape un milion de lei, va uşura conservarea speciilor şi a habitatelor din zona care a fost declarată sit “Natura 2000”.
Pentru că sunt împăduriţi şi greu accesibili, Munţii Poiana Ruscă deţin încă o serie de specii care trebuie protejate
Proiectul îşi propune elaborarea “Planului de Management” pentru situl de importanţă europeană Ţinutul Pădurenilor, precum şi informarea şi conştientizarea comunităţilor locale. Practic, oamenii vor afla de la specialişti care sunt animalele ameninţate din zona în care locuiesc, dar şi habitatele de interes european (zone împădurite de mare importanţă pentru biodiversitate). Ţinutul Pădurenilor a fost inclus în reţeaua “Natura 2000” ca urmare a semnalării pe teritoriul acestuia a trei specii de mamifere şi a uneia de amfibieni, specii de interes european, relevante pentru biodiversitate: lupul, ursul, râsul şi buhaiul de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata).
Planul de Management, gata în decembrie
Titu Anghel, managerul proiectului, spune că “Planul de Management” va cuprinde măsuri de conservare pentru cele patru specii şi două habitate de interes comunitar, însă, deocamdată, biologii, geografii şi geologii implicaţi în proiect fac cercetări în teren. “Proiectul include activităţi de informare şi conştientizare, dar şi consultări publice privind măsurile de conservare. Estimăm că “Planul de Management” va fi finalizat în luna decembrie, însă până atunci vor avea loc consultări cu cetăţenii şi autorităţile locale, de a căror opinie vom ţine cont, fără îndoială. Promovarea proiectului urmăreşte informarea publicului larg şi a autorităţilor cu privire la importanţa şi beneficiile pe care le aduce aria protejată întregii zone. Practic, activităţile noastre urmăresc îmbunătăţirea stării de conservare a ariei protejate”, explică Titu Anghel.
Declin de 11 la sută, în numai opt ani!
Ţinutul Pădurenilor s-a depopulat masiv în ultimele decenii
Cercetătorii de la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca spun că poziţionarea sitului Ţinutul Pădurenilor într-un areal montan a determinat izolarea, specifică satelor ce se suprapun acestuia. Ţinutul Pădurenilor este puţin dezvoltat social şi economic, tocmai din cauza gradului redus de accesibilitate, a lipsei resurselor umane şi a valorificării deficitare a resurselor naturale, iar întreaga infrastructură suferă din cauza poziţionării geografice şi a izolării. Datele demografice furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că populaţia de aici a suferit o scădere de 11% în ultimii opt ani, ajungând de la 9.700 de locuitori în 2002, la mai puţin de 8.700 în 2010! Din nefericire, ritmul declinului este mai accelerat tocmai în comunele hunedorene din cadrul sitului: Bătrâna, Lunca Cernii de Jos, Bunila, Cerbăl şi Lăpugiu de Jos. Comuna Bătrâna, de pildă, are numai 158 de locuitori!
Localnicii ar putea cere compensaţii
Managerul proiectului, Titu Anghel, spune că declararea unei porţiuni din Ţinutul Pădurenilor sit “Natura 2000” nu implică restricţii majore, ci simpla respectare a legislaţiei naţionale. Cu toate acestea, dacă anii care vor urma vor aduce interdicţii în cazul derulării unor activităţi (industriale, de exemplu), localnicii ar putea cere compensaţii de la forurile europene, aşa cum se întâmplă deja, de pildă, în Elveţia. Geograful spune că declararea zonei sit “Natura 2000”, dar şi implementarea proiectului de evaluare şi conservare a biodiversităţii de către Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, va creşte vizibilitatea Ţinutului Pădurenilor, permiţând dezvoltarea, dar şi conservarea durabilă a acestuia.
Seminarii de informare cu populaţia adultă
În această săptămână, în perioada 25-28 martie, Universitatea Babeş-Bolyai, în calitate de Beneficiar al proiectului “Evaluarea stării de conservare a biodiversităţii şi geodiversităţii din cadrul sitului Ţinutul Pădurenilor”, organizează o serie de seminarii destinate adulţilor care locuiesc în comunele din Ţinutul Pădurenilor, care au fost incluse în proiect. Este vorba despre locuitorii din comunele hunedorene Lunca Cernii de Jos, Bunila, Cerbăl, Lăpugiu de Jos, Bătrâna (judeţul Hunedoara), dar şi comunele Tomeşti şi Pietroasa (din judeţul Timiş) şi Rusca Montană (din Caraş-Severin). Localnicii vor afla care sunt speciile şi habitatele de importanţă comunitară şi naţională, dar vor fi informaţi şi despre intenţia clujenilor de la Universitatea “Babeş-Bolyai” de elaborare a planului de management al ariei protejate, urmând ca, ulterior, să fie consultaţi pentru redactarea variantei finale a acestuia.
Bombina variegata nu este periculoasă!
“De exemplu, specialiştii implicaţi în proiect îi vor învăţa, printre altele, pe oamenii din zonă (cu un nivel destul de scăzut al educaţiei) că broscuţa aceea cu burta galbenă nu este râioasă, aşa cum se ştie şi nici nu face vreun rău. În plus, se vor face şi unele amenajări minimale. Spre exemplu, Bombina variegata (buhaiul de baltă cu burta galbenă) poate fi întâlnită în apa de ploaie care se strânge în urmele lăsate de roţile tractoarelor, însă bălţile pe care le locuieşte nu au niciodată un diametru mai mare de 2 metri. Noi vom amenaja depresiuni unde să se strângă apa atunci când plouă, astfel încât broscuţa, ameninţată de activitatea umană, să nu mai ajungă în pericol, sub roţile tractoarelor”, explică specialistul de la Cluj. Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, suma aprobată fiind de aproape 953.000 de lei, şi se înscrie în Axa Prioritară 4 – “Implementarea sistemelor de management pentru protecţia naturii”. 90 la sută din totalul sumei necesare sunt bani europeni şi numai 10 la sută o reprezintă contribuţia naţională. Proiectul se desfăşoară pe o perioadă de trei ani, el fiind demarat în luna august 2012, derulându-se până în august 2015.
Şapte obiective turistice naturale puţin cunoscute
Puţină lume ştie că, în cadrul sitului “Natura 2000” – “Ţinutul Pădurenilor” pot fi găsite şapte dintre cele mai spectaculoase obiective turistice naturale din regiunea de vest a României: Cheile Cernei, Codrii seculari de pe Valea Dobrişoarei şi Prisloapei, Pădurea Pleşu, rezervaţia naturală paleontologică de la Lăpugiu de Sus, peşterile Româneşti şi Pietroasa, dar şi cascada Şopot. Cheile Cernei, în suprafaţă de 2 hectare, se află pe teritoriul administrativ al judeţului Hunedoara, pe raza comunei Lunca Cernii de Jos şi au fost declarate rezervaţie naturală. Este o zonă reprezentată de sectorul de chei, cu versanţi verticali, înguşti, săpaţi în şisturi cristaline de apele Râului Cerna. Sectorul de chei constituie o arie protejată de interes naţional, încă din anul 2000. Codrii seculari de pe Valea Dobrişoarei şi Prisloapei alcătuiesc o arie protejată de interes naţional, declarată “Rezervaţie naturală de tip forestier”. Rezervaţia, cu o suprafaţă de peste 139 de hectare este situată pe teritoriul administrativ al comunelor Bătrâna, Bunilă şi Cerbăl. Rezervaţia conţine arboret natural de dimensiuni mari şi vârste de până la 200 de ani! Pădurea Pleşu este tot o rezervaţie naturală de tip forestier şi se întinde pe o suprafaţă de peste 1980 de hectare. Din punct de vedere geografic, aparţine de Munţii Poiana Ruscă. Pădurea Pleşu a fost declarată “Arie protejată de interes naţional” în anul 2004. Locul fosilifer Lăpugiu de Sus este o altă arie protejată de interes naţional, cu o suprafaţă de 5 hectare. Peşterile Româneşti şi Pietroasa, dar şi cascada Şopot, sunt singurele obiective turistice naturale situate în judeţul Timiş.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.