Guvernul promite: conservi pădurea, primeşti bani

Premieră: proprietarii de păduri vor primi compensaţii pentru biodiversitate. 

Vreme de şapte ani, proprietarii de păduri nu au putut să beneficieze de fonduri compensatorii în cazul în care ar fi păstrat neatinse porţiuni din pădurile pe care le deţin. În noul exerciţiu bugetar (2014-2020), România risca să fie printre puţinele ţări care nu prevăzuseră fonduri de susţinere pentru silvo-mediu. La presiunea Federaţiei Asociaţiilor Proprietarilor de Păduri şi a organizaţiilor de mediu, Guvernul a promis că va face, însă, o realocare a fondurilor. Specialiştii spun că, în absenţa ei, biodiversitatea forestieră ar fi fost periclitată. Deocamdată, nu se ştie câţi bani vor fi plătiţi pentru fiecare hectar de pădure neatinsă, cum vor ajunge aceştia la proprietari şi în ce condiţii. Ideea este însă în plin proces de dezbatere.

În acest moment, pădurile reprezintă aproximativ 27% din suprafaţa României, iar inginerii silvici spun că rolul lor este vital, mai ales pentru viaţa şi bunăstarea comunităţilor rurale. Şi totuşi, prin propunerea iniţială de alocare a fondurilor europene în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru perioada 2014-2020, pădurile au fost critic subestimate. Propunerea nu a inclus absolut nicio măsură pentru păduri, pentru serviciile de mediu şi pentru biodiversitatea pe care o adăpostesc.

Federaţia Asociaţiilor Proprietarilor de Păduri, în parteneriat cu World Wide Fund (WWF), a atras atenţia asupra acestei situaţii de mare risc, în condiţiile în care pădurilor nu le-a fost alocat iniţial nici măcar un singur euro! Asta deşi specialiştii silvici susţin că în alte ţări europene se acordă compensaţii pentru susţinerea biodiversităţii. Proiectul PNDR pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost întocmit de firma austriacă GBI Consulting pentru 3,5 milioane EURO, fără TVA, conform unui contract din august 2013.
Îngrijoraţi de efectele negative care ar putea apărea, reprezentanţii WWF au cerut Guvernului măsuri de silvo-mediu pentru pădurile României şi protecţie împotriva schimbărilor climatice, accesibilizare şi dezvoltare durabilă în viitorul Program Naţional de Dezvolatare Rurală 2014-2020 şi au lansat petiţia on-line: “Salvaţi pădurile României”.
La presiunea Federaţiei Asociaţiilor Proprietarilor de Păduri şi a organizaţiilor de mediu, Guvernul a promis că va face, însă, o realocare a fondurilor. Specialiştii spun că, în absenţa ei, biodiversitatea forestieră ar fi fost într-o situaţie de mare risc.

Pădurea nu este doar un furnizor de lemn

Reprezentanţii WWF România spun că pădurile noastre încă reprezintă una din principalele rezerve de biodiversitate de pe continent şi pot fi considerate, fără exagerare, inima verde a Europei. “Biodiversitatea, în lume, înseamnă recunoaştere, finanţare, sănătate, cultură. Din păcate, însă, în România pădurea este văzută doar ca un furnizor de resurse, fără a se ţine cont de nevoile ei şi de faptul că, odată declanşat fenomenul de degradare, acesta devine ireversibil”, a precizat Radu Vlad, coordonatorul programelor pentru păduri al WWF în România.

Acesta adaugă că este inexplicabil cum, după şapte ani de experimentare a lipsei de finanţare a sectorului forestier, nu s-a înţeles importanţa susţinerii acestuia. Efectele le vedem cu toţii: tăieri ilegale, desfiinţarea locurilor de muncă, degradarea serviciilor de mediu pe care ar trebui să le asigure pădurile sau chiar înstrăinarea lor, prin vânzare.

“Cea mai defavorizată categorie de proprietari”

Potrivit reprezentanţilor WWF România, tăierile ilegale, cea mai gravă dintre problemele gestionării pădurilor din România, nu pot fi stopate doar prin emiterea unor legi mai aspre, ci este nevoie de investiţii şi politici de susţinere a celei mai defavorizate categorii de proprietari din România – proprietarii de păduri. “Se vorbeşte tot mai des despre tăierile ilegale din pădurile României, fără să se înţeleagă că acestea sunt doar efectul unei cauze mai complexe. Vorbim de lipsa unei strategii coerente, adaptate la nevoile şi posibilităţile României şi, cel mai important, de lipsa de compensaţii pentru restricţiile impuse, mai ales pentru proprietarii unor suprafeţe mici de pădure, care nu fac parte din asociaţii. Din păcate, lipsa compensaţiilor şi taxele suplimentare generează un sistem ineficient al gestionării pădurilor, în care câştigul economic pe hectar este infim comparativ cu alte sectoare, situaţie care îi determină pe proprietari să-şi vândă pădurile sau să recurgă la tăieri ilegale, cu efecte ireparabile pe termen lung”, adaugă Radu Vlad.

Ilegalităţile în cifrele autorităţilor

Reprezentanţii autorităţilor statului susţin că în judeţul Hunedoara nu s-au înregistrat, până acum, defrişări sau tăieri masive de arbori, ilegale. Conform rapoartelor Inspectoratului Silvic şi de Vânătoare (ISV) Hunedoara, în 2012, autorităţile cu atribuţii în monitorizarea şi controlul exploatării lemnului au aplicat 83 de amenzi, în valoare de peste 63.000 de lei, dar nu au încasat mai mult de 23.000 de lei din această sumă. Cantitatea totală de lemn tăiat ilegal a fost de aproape 5.600 de metri cubi, potrivit Emiliei Cismaş, inginer silvic şi consilier superior în cadrul ISV Hunedoara. Valoarea totală a pagubelor, în schimb, a fost de aproape 657.000 de lei. În 84 dintre cazurile de tăieri ilegale autorii s-au ales cu dosare penale, valoarea prejudiciului fiind de peste 238.000 de lei.

Numărul infracţiunilor depistate s-a dublat

Un an mai târziu (anul trecut, în 2013), tăierile ilegale au scăzut cu 600 de metri cubi, ajungând la mai puţin de 4.950 de metri cubi de lemn tăiat ilegal. Valoarea pagubelor, însă, a fost cu 250.000 de lei mai mare, aceasta depăşind 900.000 de lei. Anul trecut, inspectorii silvici au aplicat aproape 77 de amenzi, iar din totalul de 77.000 de lei au încasat doar jumătate: puţin peste 35.000 de lei. Pe de altă parte, numărul infracţiunilor s-a dublat, depăşind cifra de 140, iar pagubele s-au dublat şi ele, în comparaţie cu anul anterior. Suma totală a pierderilor a ajuns la aproape 700.000 de lei. Şi Direcţia Silvică Hunedoara, instituţie din subordinea regiei naţionale care administrează pădurile statului român, a înregistrat ilegalităţi: anul trecut, de pe o suprafaţă de peste 204.000 de hectare, au fost tăiaţi ilegal peste 900 de metri cubi de lemn, iar pădurarii au constatat 14 infracţiuni şi 31 de contravenţii. Totuşi, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Hunedoara, Horia Golea, spune că Hunedoara nu poate fi considerat un judeţ cu un nivel ridicat de infracţiuni silvice şi o presiune asupra fondului forestier. “Nu se poate vorbi nici de zone în care să nu poată fi controlate furturile de material lemnos”, adaugă Horia Golea.

Pagubă de miliarde

Potrivit World Wide Fund, în ultimii ani, în România s-au tăiat ilegal 366.000 de hectare de pădure, ajungându-se la un prejudiciu de 5 miliarde de euro. Conform globalforestwatch.org, din ianuarie 2000, până în anul 2012, în judeţul Hunedoara, pe o suprafaţă de 780.000 de hectare, s-au înregistrat pierderi de peste 5.400 de hectare şi au fost câştigate (prin împădurire) mai puţin de 5.350 de hectare de pădure. Asta înseamnă că, în numai 12 ani, judeţul Hunedoara a pierdut 50 de hectare de fond forestier.