Subvenţia pentru motorină este insuficientă

Odată cu majorarea accizei la motorină cu 7 eurocenţi, Ministerul Agriculturii va compensa creşterea şi va plăti fermierilor aproape 1,8 lei pe litru. Fermierii spun că majorarea subvenţiei este binevenită, însă insuficientă, în condiţiile în care în alte ţări din Uniunea Europeană fie motorina este mai ieftină, fie subvenţia este mai mare.

Taxarea motorinei îi readuce pe fermieri la stadiul în care se gândesc dacă, nu cumva, tracţiunea animală ar putea redeveni rentabilă

În ultimul trimestru al anului 2013, agricultorii au primit, potrivit cifrelor furnizate de autorităţile în domeniul agriculturii, 1,39 lei pe fiecare litru de motorină, prin rambursarea diferenţei de acciză pentru motorina utilizată în agricultură. În primul trimestru din 2014, conform noii metodologii de calcul, valoarea subvenţiei a crescut la 1,51 lei pe litru, iar după 1 aprilie, odată cu majorarea suplimentară a accizei cu 7 eurocenţi, Ministerul Agriculturii va compensa creşterea şi va plăti fermierilor aproape 1,8 lei pe litru. Reprezentanţii autorităţilor spun că subvenţionarea pe care o face Ministerul este de 94 la sută din valoarea accizei pe care preţul motorinei de la o pompă o conţine. În acest moment, fermierii plătesc din acciză 21 de euro pe tona de motorină folosită în agricultură, diferenţa până la nivelul standard al accizei, de peste 330 euro pentru fiecare tonă, fiind suportată de Ministerul Agriculturii. Suma totală alocată din bugetul de stat pentru subvenţionarea motorinei utilizate în agricultură pentru anul trecut şi primele trei trimestre din acest an se ridică la 556 milioane de lei. Cantitatea totală de motorină estimată pentru aplicarea acestui ajutor de stat este de 410 milioane litri. Toate prevederile referitoare la subvenţia pentru motorina folosită în agricultură sunt cuprinse în Legea de acordare a ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură, normele metodologice fiind aprobate de Guvern în luna octombrie 2013.

Efectul eliminat

Fermierii hunedoreni spun că subvenţia majorată pentru motorină e binevenită, dar insuficientă. Ei adaugă că, având în vedere importanţa muncii pe care o prestează, ar trebui ca agricultorii să nu plătească nici măcar acel 6 la sută acciză pentru motorină, în condiţiile în care ei nu folosesc drumurile asfaltate aproape deloc. Mai mult, ei adaugă că, deşi creşterea subvenţiei contează în economia producţiei agricole, majorarea accizei la motorină va duce la o scumpire în lanţ, iar aceasta va avea repercusiuni şi asupra agriculturii. “Noi consumăm cam 60-70 de litri de motorină la hectar, în funcţie de tipul de cultură – explică Angela Szekely, reprezentanta firmei Semagroserv, care are în administrare 370 de hectare de teren arabil – însă motorina şi îngrăşămintele reprezintă doar o mică parte a cheltuielilor care trebuie făcute pentru a obţine producţie. Noi am depus documentele pentru subvenţie, însă, deocamdată, nu am primit nimic. Sigur, orice ban este binevenit, dar noi spunem că ar trebui ca fermierii să nu plătească deloc acciză, având în vedere că punem pâine pe masă pentru atâţia oameni, iar infrastructura rutieră o folosim extrem de rar sau, în cazul unor utilaje, aproape deloc”.

Altă ameninţare: seceta

Fermierii spun că împrăştierea parcelelor este cauza unui consum şi mai ridicat de motorină, pentru că utilajele agricole trebuie să parcurgă distanţe mari între terenurile cu culturi. Ei adaugă că este nevoie ca micii proprietari, care nici nu îşi cultivă terenurile, dar nici nu sunt de acord să arendeze parcelele, să fie amendaţi sau relocaţi. Ei recunosc că, după un an excelent în agricultură, primăvara a început destul de bine pentru culturile îngrijite, semănate anul trecut. Totuşi, dacă în lunile următoare nu va ploua, agricultura va avea de suferit. Fermierii precizează că ploile care ajung până la o adâncime de 5 sau 10 centimetri sunt insuficiente, în condiţiile în care solul nu are rezerve de apă, iar la adâncimi de 1 metru se poate vorbi de o secetă generalizată şi prelungită. Fermierii adaugă că seceta nu riscă să ducă doar la uscarea plantelor ajunse aproape de maturitate, ci generează cheltuieli suplimentare la fiecare fază a lucrărilor. Ierbicidarea, spre exemplu, pentru care numai substanţele pot să ajungă până la 250-300 de lei la hectar, este inutilă dacă solul nu are apă. În acest caz, culturile au nevoie de reluarea operaţiunii, fapt care dublează consumul de motorină şi cresc consistent cheltuielile.