Bisericile de lemn, în topul patrimoniului aflat în pericol

Bisericuţele de lemn apar alături de alte asemenea monumente din ţară pe lista “The 7 Most Endangered – 2014”, adică sunt plasate în acest an în topul construcţiilor de patrimoniu periclitate. Lista scurtă a Europa Nostra, principala organizaţie europeană pentru patrimoniu, se referă la “Bisericile de lemn din sudul Transilvaniei şi nordul Olteniei”, printre care se află şi cele din judeţul Hunedoara aflate în stare avansată de degradare. 

Bisericuţa de lemn de la vălari, unică în ţară şi, poate, chiar în Europa, se numără, din păcate, pe lista monumentelor istorice importante asupra cărora planează foarte ameninţător pericolul dispariţiei

Printre monumentele care apar pe lista “The 7 Most Endagered se află şi bisericile vechi de la Sălciva, Vălari, Dumbrăviţa, Alun, Curechiu, Căzărmăneşti şi Gothatea. Primul semnal de alarmă a fost tras de Fundaţia Pro Patrimonio, care a şi alcăluit o listă cu peste 60 de biserici de lemn din judeţele Hunedoara, Sibiu, Gorj şi Vâlcea, toate clasate drept monumente de categoriile A şi B. În urma cercetărilor din teren din perioada anilor 2007-2009 împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România, specialiştii au constatat că acestea sunt în stare avansată de degradare, unele în prag de colaps. Recent, Europa Nostra, organizaţie care se consideră “vocea patrimoniului cultural din Europa” a postat pe site-ul europanostra.org lista cu “Cele mai periclitate 7 situri”, unde alături de bisericuţele româneşti apar un sit arheologic roman din Macedonia, o mănăstire medievală din Armenia, două cartiere istorice din Kastoria, Grecia, o cetate de secol XVIII din Italia, un teatru din secolul XIX din Belgia şi un complex rezidenţial din Rusia, din secolul trecut. “Aceste monumente şi situri au fost selectate luându-se în considerare nu numai moştenirea lor remarcabilă şi valorile lor culturale, ci, de asemenea, şi pericolul grav cu care acestea se confruntă.

Angajamentele comunităţilor locale şi dedicarea diferitelor organisme publice sau private de a le salva au fost considerate vitale.

Un alt criteriu important a fost potenţialul acestor situri de a stimula dezvoltarea socio-economică”, declara Piet Jaspaert, preşedintele juriului “The 7 Most Endangered”. Episcopia Devei şi Hunedoarei cunoaşte pericolul de prăbuşire şi degradare în care se află bisericile de lemn, pentru că, în urmă cu trei ani, a demarat un proiect de inventariere a acestor edificii monumente istorice din judeţ. “În urma acestui proiect, se încearcă şi în prezent identificarea unor surse de finanţare pentru că, din păcate, vorbim de sume foarte mari de bani necesare pentru renovarea lor. Din acest punct de vedere, judeţul Hunedoara este unul dintre judeţele cu cele mai multe monumente ecleziastice din ţară de acest fel. Dacă ne referim la acest patrimoniu, există în judeţul Hunedoara aproximativ 550 de biserici, din care aproximativ 120 sunt de lemn. Din cele 550, 107 sunt pe lista monumentelor istorice, iar 93 dintre ele sunt funcţionale din punct de vedere liturgic. Dintre acestea, 56 sunt biserici de lemn, monumente de categorie A, de importanţă naţională, restul sunt de categorie B, de importanţă regională”, spune Florin Dobrei, consilierul cultural al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

Biserica dacică de la Vălari

Potrivit site-ului Europa Nostra: “Comunităţi mici au construit aceste structuri autohtone în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, folosind lemn din pădurile dese ale României şi tehnici tradiţionale de construcţie. Arhitectura modestă a acestor biserici este îmbogăţită de poziţia lor privilegiată şi de picturile murale. În ciuda importanţei lor istorice, sociale şi culturale, multe biserici au fost abandonate în utimele decenii, datorită capacităţii lor mici şi lipsei de facilităţi şi sunt astăzi într-o stare avansată de degradare. Comunităţile locale au depus eforturi majore pentru a reabilita şi reutiliza aceste edificii religioase, dar au nevoie să fie susţinute la nivel naţional şi european”. Nici episcopia, nici statul nu au deocamdată bani pentru conservarea şi reabilitarea acestor construcţii, singurele gesturi de apărare contra intemperiilor au fost făcute de cei de la Pro Patrimonio, care au asigurat prelate speciale care să protejeze acoperişul extrem de degradat al acestor biserici – printre care se află şi cea de la Vălari, o biserică unică în ţară. Aceasta are nevoie de lucrări urgente de renovare, pentru că timpul şi intemperiile au degradat serios construcţia amplasată pe un deal, printre casele localnicilor construite de jur împrejur. Se spune că a fost adusă aici de sus din munte, de la Poiana Răchiţeli, în urmă cu 200 de ani. Structura de rezistenţă este realizată din lemn de stejari, iar felul cum sunt îmbinaţi buştenii a surprins istoricii şi arhitecţii: “Biserica de la Vălari este considerată de către specialişti o biserică unică din punctul de vedere al construcţiei de elevaţie: este vorba de stâlpi înguşti din lemn de stejar care sunt prinşi în tălpoaie şi bârne de stejar şi căptuşiţi de la interior spre exterior prin scânduri de brad. Este o biserică dreptunghiulară, care însă face trimitere prin această tehnică de construcţie unică, spre sanctuarele dacice. La exterior, biserica beneficiază de un bogat decor sculptural, la interior nu a fost niciodată pictată, însă a fost împodobită iconografic cu valoroase xilogravuri în secolele 18-19. Xilogravurile sunt icoane realizate pe hârtie, printr-o tehnică similară ştampilei”, explică părintele dr. Florin Dobrei.

În aşteptarea “puterii exemplului”

Localnicul Ion Peticel are 67 de ani şi serveşte drept ghid celor care vizitează biserica: “De când o ştiu, biserica asta e în aceeaşi situaţie şi nici nu s-au mai ţinut slujbe în ea, pentru că este construită o biserică mai nouă unde slujeşte preotul. Au venit la un moment dat nişte specialişti care au stat la bisericuţă vreo săptămână, am văzut că au făcut nişte proiecte şi cred că vor s-o refacă. Vin şi mulţi turişti, mare parte sunt străini care văd însemnul cu biserica, la intrare spre valea noastră. De multe ori ne întreabă ce ştim de ea, fac poze, vin mulţi nemţi şi unguri, ne zic că sunt încântaţi şi de biserică şi de aşezarea ei în această zonă”.

Etnologii confirmă şi ei unicitatea bisericuţei din Vălari: “Patrimoniul bisericilor de lemn hunedorene este variat, în sensul că fiecare asemenea biserică are ceva deosebit. Cea de la Vălari, din Ţinutul Pădurenilor, este cu adevărat o capodoperă a meşteşugului artei populare ţărăneşti în construcţia ei. Dacă ne uităm atent la ea, pe lângă celelalte, pe talpa clădirii, care este din piatră de râu, toate bârnele sunt aşezate, după stilul vechi dacic, în coadă de rândunică. Asta dovedeşte pe undeva că noi am preluat în spiritualitatea noastră şi anumite aspecte materiale ale culturii vechi. Putem spune fără să greşim că bisericile vechi de lemn din judeţ sunt permanenţa unui popor care dintotdeauna a iscat frumuseţi deosebite”, spune Marcel Lapteş. Nominalizările siturilor aflate în pericol au fost făcute de organizaţii ale societăţii civile şi organisme publice din toată Europa. Din păcate, “The 7 Most Endangered” nu este un program de finanţare, scopul său fiind acela de a servi drept catalizator pentru acţiune şi de a promova “puterea exemplului”.