Pericolul îmbolnăvirii vine (şi) din iarbă: atenţie la căpuşe!

Medicii ne avertizează că, în perioada Sărbătorilor Pascale, dar şi de 1 Mai şi, ulterior, pe tot parcursul sezonului estival, din iarbă ne pândeşte un risc: insectele purtătoare de boli. Inamicul numărul unu: căpuşele. Pericole mari reprezintă şi muştele, ţânţarii şi melcii de apă dulce.

Anul acesta, Organizaţia Mondială a Sănătăţii derulează o campanie de informare asupra riscurilor care pot veni dinspre insecte. Campania se desfăşoară sub sloganul “Entităţi mici, pericol mare!” şi are ca temă “bolile transmise prin vectori” (printre care şi insectele purtătoare de boli). Medicii intenţionează să informeze populaţia, profesioniştii din domeniul sănătăţii şi autorităţile publice în privinţa ameninţării pe care o reprezintă insectele care transmit boli şi speră să stimuleze astfel familiile şi comunităţile, astfel încât acestea să se protejeze.

Un risc real: malaria “de import”

“Vectorii sunt entităţi mici (ţânţarii, muştele, gândacii, căpuşele şi melcii de apă dulce) care pot transmite boli de la o persoană la alta şi dintr-un loc în altul. Aceştia ne pot pune sănătatea în pericol atât acasă, cât şi atunci când călătorim”, explică coordonatorul activităţilor de promovare şi educaţie în sănătate, medicul Cecilia Birău, de la Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara. Potrivit acesteia, bolile transmise prin vectori sunt răspunzătoare pentru 17% dintre îmbolnăvirile de la capitolul “infecţioase”. Boala transmisă prin vectori cu cea mai mare mortalitate, malaria, a cauzat în 2010 aproximativ 660.000 de decese. În România, în anul 2011 s-au înregistrat 40 de cazuri de malarie, iar în anul 2012, au fost 32 cazuri confirmate, toate de import.

O nouă ameninţare: febra Denga

Totuşi, boala transmisă prin vectori cu cea mai mare creştere în lume este febra Denga, cu o creştere de 30 de ori a incidenţei în ultimii 50 de ani! În prezent, 40 la sută din populaţia lumii este ameninţată de febra Denga. În 2012, o izbucnire epidemică din insulele Madeira (Portugalia) s-a soldat cu peste 2.000 de îmbolnăviri şi identificarea a 80 de cazuri de import în alte 10 ţări europene. În România s-au raportat două cazuri confirmate în 2011 şi trei cazuri în 2012, fiind vorba despre călători în Thailanda şi Madeira. Din fericire, anul trecut nu a fost raportat niciun caz de infecţie cu virusul West Nile. Alte boli transmise prin vectori sunt: infecţia cu virusul West Nile, borrelioza Lyme, encefalita de căpuşă, febra butonoasă, febre hemoragice, leishmanioza, filarioza, tripanosomiaza americană şi africană, onchocercoza şi schistosomiaza.

Borrelioza: cel puţin 4 din 10 cazuri, confirmate

Pe de altă parte, borrelioza Lyme, boala care a panicat hunedorenii în sezonul estival de acum doi ani, rămâne o ameninţare reală, în condiţiile în care, din probele recoltate în ultimii trei ani, la între 40 şi 75 la sută din cazuri a fost confirmată suspiciunea de borrelioză. Cele mai multe teste au fost făcute de hunedoreni în anul 2012, în urma mediatizării cazurilor grave de persoane infectate cu spirochetul Borrelia Burdogferi şi afectate de boala Lyme.

După ce au ieşit la iarbă verde, în tot judeţul sute de persoane s-au prezentat la spital, în urma înţepăturilor de căpuşă. Medicii spun că, fără a intra în panică, un comportament preventiv nu este exagerat. În 2012, din 63 de cazuri de hunedoreni care au dorit să-şi facă testul, 25 au fost confirmări ale borreliozei Lyme, anul trecut, din 42 de suspiciuni au fost confirmate 15, iar anul acesta din trei analize, în cazul a două dintre acestea s-a confirmat diagnosticul suspectat de doctori. Medicii adaugă că e posibil ca numărul celor afectaţi să fie mai mare, doar că hunedorenii care ar putea să fie infectaţi încă nu au fost depistaţi.

Cum să ne ferim de îmbolnăvire

Medicii spun că principala măsură de reducere a transmiterii bolilor în comunităţi rămâne controlul insectelor. Potrivit legislaţiei, primăriile hunedorene au datoria să facă dezinsecţii în parcuri şi zonele verzi aparţinătoare. Zonele de risc trebuie stropite inclusiv cu substanţe acaricide, pentru a ne proteja de spirochetul periculos. Pe de altă parte, hunedorenii care au gospodării pot şi ei să folosească substanţe acaricide, însă numai dacă le cumpără, contra cost, din magazinele de specialitate. Boala Lyme este transmisă prin înţepătura de căpuşă, iar medicii spun că, dacă persoana înţepată nu merge imediat la Urgenţă sau la una dintre secţiile de boli infecţioase din judeţ, ulterior diagnosticarea este mai dificilă şi necesită analize amănunţite. Dacă aţi fost înţepat de o căpuşă, iar în primele trei zile de la înţepătură aveţi simptome de gripă, aţi putea să fi contactat bacteria Borrelia Burdogferi. În unele cazuri, când persoana ignoră înţepătura, diagnosticul corect poate fi pus abia când apar complicaţii.

Pacienţii depistaţi târziu cu această boală pot rămâne cu sechele, dar pot ţine maladia sub control prin dietă, sport şi tratament cu antibiotice. Primul semn al infecţiei este, de obicei, o urticarie circulară, care apare în cel mult o lună după muşcătura căpuşei şi care poate avea aspectul unei vânătăi, la persoanele cu pielea mai închisă la culoare. Pentru a vă feri de căpuşe este bine ca, atunci când mergeţi la picnic sau traversaţi fânaţele, în plimbare sau la lucru, să purtaţi şosete mai lungi, albe (care fac uşor vizibile insectele) şi încălţăminte închisă, care să protejeze picioarele.