Roboţii “made in Hunedoara” impresionează din nou

Micuţele dispozitive cu motoraşe, senzori, contacte şi rotiţe, făcute mai mult de mână, cu multă pricepere, în laboratoarele Facultăţii de Inginerie din Hunedoara, au reuşit din nou rezultate notabile la Concursul iTEC desfăşurat la Timişoara. Anul acesta, întrecerea a devenit una internaţională, cu regulamente şi standarde şi mai stricte decât în 2013. Inventivitatea hunedorenilor şi, mai ales, capacitatea lor de a construi roboţi performanţi având la dispoziţie bugete de zeci de ori mai mici decât ale concurenţei au impresionat asistenţa.

Cu bani puţini, dar cu multă pasiune şi pricepere, Alexandru Tiliuţă (stânga), profesorul Gelu-Ovidiu Tirian şi Andrei Vaida au reuşit noi clasări pe podium la iTECH – RoboTECH

Anul trecut, echipa FIH Hunedoara a câştigat marele premiu al întrecerii RoboTECH, “jumătatea” spectaculoasă a întrecerii iTEC (cealaltă parte fiind dedicată “softiştilor”) organizată de Liga AC şi Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica Timişoara. Anul acesta hunedorenii nu au mai obţinut premiul l, pentru simplul motiv că şi-au disipat energiile în patru direcţii diferite. Au însă cel mai bun palmares: două locuri ll. În timp ce toţi competitorii şi-au canalizat energiile şi priceperea pe câte un singur robot şi câte o singură probă, echipa FIH Hunedoara a ajuns în faza finală la toate cele patru probe: labirint, urmărirea liniei, sumo şi free-style. “Anul trecut s-au cumulat punctele de la fiecare finală şi astfel am reuşit noi să câştigăm marele premiu. Acum nu a mai fost aşa, ci s-au acordat premii pentru fiecare categorie în parte. Noi am avut aceeaşi abordare ca şi anul trecut şi nu ne-am concentrat pe un singur robot, ci ne-am prezentat cu nu mai puţin de şase”, explică profesorul Gelu-Ovidiu Tirian, lector ec. dr. ing. la Facultatea de Inginerie Hunedoara.

Ideile utile trebuie să primeze

Cu o seară înainte de concurs, un servomotor al gripper-ului (partea care prinde un braţ robotic) s-a defectat. Profesorul Tirian şi cei doi studenţi ai săi, Alexandru Tiliuţă şi Andrei Vadia, nu au dormit toată noaptea. Până la urmă au făcut o demonstraţie cu roboţelul lor care detectează culorile şi le aranjează în depozite dedicate fiecărei culori. Ar fi avut şanse reale la un premiu dacă nu ar fi fost ghinionul motoraşului “ars”, mai ales că ideea are funcţionalitate industrială. “Încerc să le spun tot timpul studenţilor mei să se gândească la aplicabilitatea unei idei. Normal, toţi suntem atraşi de roboţeii simpatici, dar trebuie să le dăm şi o utilitate. De exemplu, anul acesta, robotul care a câştigat proba de free-style putea să debaraseze mesele dintr-un local cu regim de autoservire – lua tava, o golea şi o punea apoi la locul ei”, spune profesorul Gelu Ovidiu Tirian. Ghinioanele au lovit şi roboţeii pregătiţi pentru proba de urmărire a liniei, aşa că nici aici nu au mai participat. Standul FIH a avut la iTEC o vedetă aflată tot în afara concursului: robotul care poate fi folosit de serviciile speciale la mutarea unui obiect periculos dintr-un punct în altul.

Cei doi “David” ai întrecerii

La ediţia din acest an a concursului iTEC – RoboTEC s-au prezentat şi echipe din Macedonia şi Serbia, alături de profesori şi studenţi de la facultăţi din toată jumătatea de Vest a ţării. Cu excepţia hunedorenilor, toţi participanţii s-au concentrat pe dezvoltarea unui singur robot, pentru o singură probă, iar unii au investit şi câte trei, patru sau chiar cinci mii de euro într-un singur “competitor”.

Deşi a costat de 25 de ori mai puţin decât câştigătorul premiului l în proba de labirint, roboţelul prezentat de echipa hunedoreană s-a clasat al doilea

Bugetele pentru roboţii construiţi la Hunedoara s-au situat între 150 şi 200 de euro. Lipsa banilor a fost însă suplinită de pricepere. La proba de mini-sumo (unde fiecare robot trebuie să-şi detecteze cât mai repede adversarul şi să-l împingă în afara “ringului”) robotul echipei FIH a avut şanse reale de a învinge un dispozitiv mai scump. Scorul finalei a fost de 2 la1 în favoarea robotului mai norocos. “Adversarul a surprins robotul nostru din laterală şi aşa a reuşit să-l scoată din ring. Atunci când nu l-a mai prins din laterală, robotul nostru a punctat, pentru că aici am mers pe un echilibru între forţă şi viteză”, relatează profesorul Tirian. La proba de “maze”, întrecere în care un robot trebuie să parcurgă un labirint a cărui culoare lasă roboţelului doar câte trei centimetri în stânga şi-n dreapta, într-un timp cât mai scurt, robotul FIH, în valoare de doar 200 de euro, a fost la câteva secunde distanţă de robotul unei echipe din Macedonia, care a costat cel puţin dublu.

Pasiune cu folos

“Spre deosebire de echipe din alte facultăţi, noi a trebuit să ne descurcăm cu ce am avut. În oraşele mari apar sponsorizări mai consistente pentru asemenea proiecte. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, cred eu că rezultatele noastre sunt foarte bune. Din echipa de anul trecut, doi studenţi sunt deja angajaţi la companii mari, având acum salarii bunicele. Unul lucrează în Hunedoara pe 1.800 de lei, ca debutant, celălalt a fost ofertat de o companie germană şi se află acum la Sibiu, unde, din câte am înţeles, are un salariu de 3.000 de lei, tot ca debutant. Sincer să fiu, mă temeam ca nu cumva şi ei să îngroaşe rândurile şomerilor cu diplomă. Din fericire, nu a fost aşa. De fapt, asta este menirea actului nostru didactic: stimularea pasiunii pentru un anumit domeniu şi perfecţionarea tânărului astfel încât acesta să poată avea apoi posibilitatea de a câştiga bine făcând un lucru care-i place”, mărturiseşte profesorul Gelu Ovidiu Tirian.