Cazul Adrian Severin ne-a făcut de ruşine în Europa mai ceva decât mâncătorii de lebede din Viena. Vă mai amintiţi? În urmă cu trei ani, câţiva jurnalişti britanici s-au dat drept reprezentanţi ai unei firme de lobby, oferind sume de bani unui număr de 60 de europarlamentari pentru susţinerea unor amendamente în legislaţia europeană. Doar trei europarlamentari au acceptat: Adrian Severin, un austriac şi un sloven. Aceştia din urmă au demisionat imediat, Adrian Severin, nu, cu toate că Grupul Socialiştilor Europeni i-a cerut asta. Factura de 12.000 de euro pe care europarlamentarul român se grăbise să o “taie” a constituit proba – forte a anchetei.
La începutul acestei săptămâni un scandal şi mai mare zguduie Parlamentul Europei. De data asta nu se poate spune clar, de la bun început, dacă este sau nu vorba de vreo infracţiune, însă e clar o dovadă de egocentrism dus la extrem. Alţi jurnalişti, tot britanici, de la The Daily Telegraph, susţin că europarlamentarii au creat un “sistem secret de pensii”, astfel încât aleşii din PE care au petrecut între 15 şi 30 de ani în instituţie să beneficieze de o pensie ce poate ajunge la 50.000 de euro pe an. România a aderat la Uniunea Europeană abia în 2007, aşa că nu sunt şanse ca vreun ales de-al nostru să se afle, deocamdată, pe lista posibililor beneficiari. Nu m-ar mira ca informaţiile publicate de The Daily Telegraph să conţină mult adevăr. Un europarlamentar obişnuit 10 de ani să câştige 8.000 de euro ajunge să se considere îndreptăţit la o pensie de 4.200 de euro, după ce împlineşte vârsta de 63 de ani.
Nu ne (mai) interesează politica prea mult. Dacă ne-ar fi interesat am fi avut în dezbaterea publică şi tema salariului unui europarlamentar care este, atenţie, de 10 ori mai mare decât al unui ales în Legislativul României.
Vin alegerile europarlamentare, pe 25 mai. Scandalul iscat în presa din Marea Britanie va fi folosit şi la noi. Pot să pun pariu că cel puţin jumătate dintre candidaţi vor promite că vor milita pentru reducerea retribuţiilor în Parlamentul Europei. Apoi, se vor răzgândi şi vor da vina pe preţurile exorbitante din capitala Belgiei, preţuri a căror creştere a fost încurajată tocmai de salariile mari ale aleşilor.
Suntem cetăţeni europeni, contribuim la bugetul Uniunii (e drept, mai puţin decât alţii), dar nu ne interesează prea mult cât şi cum se cheltuie acolo din banii noştri. Poate pentru că Bucureştiul e mai aproape. Poate pentru că nu am avut timpul necesar pentru a ne instrui în legătură cu structurile europene, poate pentru că ne lăsăm angrenaţi în scandaluri ieftine, provocate de manipulatori ce îmbină jumătăţi de adevăr, cu minciuni întregi. Iar asta se întâmplă peste tot, de la nivelul unei primării de comună, până la Parlament, Guvern, Preşedinţie. Aşa că şi din 25 mai încolo, fără să băgăm prea bine de seamă, vom continua să plătim preţul indiferenţei noastre.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.