Ultimul ceas al pădurilor seculare

“Europa şi-a distrus pădurile virgine. Noi mai avem. Încă”. Acesta este sloganul sub care se desfăşoară campania lansată de WWF România. Petiţia prin care se cere Ministerului Mediului salvarea acestor peisaje forestiere unice în Europa a fost semnată până acum de peste 100.000 de români. Mai bine de 20.000 dintre aceştia sunt hunedoreni.

Cei de la World Wide Fund for Nature (WWF) România spun că au declanşat campania “Salvaţi pădurile virgine” pentru că, în ultima vreme, ştirile despre dispariţia unor păduri valoroase, despre reducerea şi degradarea diversităţii biologice sunt tot mai frecvente. Dacă în urmă cu nici 40 de ani, pădurile virgine reprezentau 12 la sută din pădurile ţării, acum suprafaţa a scăzut dramatic. Organizaţia de mediu cere ministrului mediului, László Borbély, modificarea legislaţiei pentru protejarea acestor păduri neafectate de activităţile economice pentru că, dintre acestea, doar 18 la sută se bucură de un oarecare statut de protecţie, restul pot fi distruse cu voia legii: “Esenţa campaniei demarată de noi e că dorim să-l convingem pe ministrul mediului să protejeze puţinele păduri virgine care ne-au mai rămas în România. Chiar dacă spunem că suntem bogaţi pentru că avem 65 la sută din pădurile virgine ale Europei, sunt totuşi foarte puţine, ele reprezintă numai 3 la sută din pădurile de acest fel, care au o valoare excepţională”, explică Erika Stanciu, responsabil pentru păduri la WWF Romania.

Aproape 20.000 de locuitori ai judeţului au semnat petiţia: oraşe precum Deva şi Hunedoara sunt în topul petiţionarilor. Aceştia solicită autorităţilor modificarea cadrului legislativ pentru protejarea pădurilor virgine, dar şi asigurarea de fonduri pentru plăţi compensatorii către proprietarii privaţi care deţin asemenea parcele de pădure: “Degeaba le protejăm prin lege dacă nu vom găsi resursele financiare necesare prin care să-i despăgubim pe proprietarii privaţi care deţin terenuri cu păduri protejate”. ONG-urile de mediu susţin că pădurile virgine trebuie să aibă statut de patrimoniu pentru a fi ferite de distrugere. România mai are o şansă, în timp ce restul ţărilor europene plătesc scump pentru distrugerea acestor habitate: “Dacă le protejăm şi dăm şi bani pentru protecţia lor, ne vom putea mândri cu ele şi în viitor. Altfel, mi-e teamă pentru soarta lor”, este convinsă Erika Stanciu.

Drepturi nu, doar obligaţii

Un exemplu sunt chiar pădurile din Parcul Naţional Retezat: circa 80 la sută dintre ele aparţin acum, în urma retrocedărilor, unor proprietari privaţi. Chiar dacă au mii de hectare de pădure, membrii composesoratelor din zonă spun că nu pot tăia nici măcar un lemn pentru că legislaţia este extrem de strictă. Mai mult, nu au văzut niciun ban de la stat care ar fi trebuit să le plătească sume importante pentru că nu îşi pot folosi proprietăţile. Membrii composesori spun că parcul are o legislaţie extrem de severă, aşa că nu pot beneficia de lemnul din propriile păduri. De exemplu, cei de la composesoratul Câmpul lui Neag au în Parcul Naţional Retezat 1.800 de hectare de pădure, pentru care plătesc anual doar pentru pază 50.000 de lei, dar nu văd un leu, deşi au dreptul la compensări.

În fiecare an, oamenii o iau de la început şi umblă după documente şi aprobări, dar nu văd un ban de la stat: “În fiecare an, această documentaţie este legal întocmită, noi, de exemplu, ar trebui să primim cinci miliarde de lei vechi, dar în niciun an nu am văzut un leu ca despăgubiri. Nu vă mai spun că cei de la ITRSV Timişoara ne-au sfătuit să dăm în judecată Ministerul Agriculturii ca să ne luăm banii. Ei ştiu prea bine că noi nu avem bani pentru avocaţi şi nici vreme să umblăm prin tribunale. În plus, dacă deschidem proces, ar trebui să achităm taxa de timbru la valoarea despăgubirilor, membrii composesori sunt săraci, nu-şi permit aşa ceva. De cinci ani nu am văzut niciun leu despăgubire nici de la mediu, nici de la ITRSV”, spune Violeta Mojoatcă, preşedintele composesoratului Câmpul lui Neag. Legea spune că proprietarii de terenuri forestiere sau agricole care nu îşi pot folosi suprafeţele trebuie să primească plăţi compensatorii. E drept, că oamenii nu au primit banii până acum, dar ministrul Mediului a promis că situaţia se va îndrepta până la sfârşitul anului.

Comori care trebuie protejate

Declaraţia a fost făcută în timpul vizitei în judeţul Hunedoara: “După mai multe insistenţe, să sperăm că cei de la Ministerul Agriculturii vor finaliza procedura pentru plăţi. Vestea bună e că avem peste 100 de milioane de euro, bani veniţi de la Uniunea Europeană pentru plăţile compensatorii, pentru care, din varii motive nu a fost finalizată procedura”, a declarat László Borbély, ministrul Mediului. Cei de la WWF au reuşit să-l facă pe ministrul Mediului să viziteze o pădure virgină din judeţul Braşov, unde a constatat în mod direct diferenţa dintre cele 351 hectare de pădure protejate acolo de WWF prin fondurile colectate prin Campania 2% şi suprafeţele unde s-a intervenit cu tăieri. După “excursie”, ministrul a promis că, până la sfârşitul anului, se va finaliza actul normativ prin care sunt protejate pădurile virgine ale ţării. La alt composesorat cu păduri în PNR este cu totul altă situaţie.

Membrii asociaţiei Plaiul Râu Alb au decis să nu mai taie deloc lemn din suprafata inclusă în Parcul Naţional Retezat. Preşedintele composesoratului, Loghin Stoicuţă, spune că au găsit alte soluţii: “Noi avem mai puţine păduri în zona protejată şi am găsit alte surse de finanţare. De exemplu, avem păşune şi primim bani de la APIA. Mai mult, din 2012, nişte investitori vor să facă parc eolian pe teritoriul composesoratului şi veniturile astea vin la membrii composesori. Aşa am renunţat la pădurea din parcul naţional, am decis să nu mai tăiem nimic de acolo. Noi suntem conştienţi că pădurea e un bun al tuturor, nu al composesorilor”. După WWF, şi Green Peace a lansat o iniţiativă în ceea ce priveşte includerea celor mai valoroase păduri din România în patrimoniul mondial UNESCO, după ce, în această vară, Comitetul pentru patrimoniul mondial UNESCO a inclus o parte din cele mai valoroase păduri de fag ale Germaniei pe această listă, alături de pădurile seculare ale Slovaciei şi Ucrainei, care fac parte din patrimoniul mondial încă din 2007. UNESCO a recomandat şi includerea altor asemenea suprafeţe, inclusiv din România care, de altfel, are aproximativ 2 milioane de hectare de pădure de fag, adică deţine cea mai mare suprafaţă din arealul euro-asiatic: “În perioada 1929-2004, suprafaţa pădurilor de fag şi amestec de fag s-a redus cu circa 400.000 ha, adică cu 20 %, iar agresiunea continuă, de aceea este foarte importantă protejarea lor”, se arată într-un comunicat UNESCO.