Căţelul tău trebuie cunoscut de RECS

În primele două luni de la apariţia “Legii microcipării” câteva sute de huneoreni au apelat la medicii veterinari, pentru a le implanta câinilor pe care îi deţin cipurile care permit identificarea rapidă a patrupedelor. Majoritatea hunedorenilor cred că noua măsură va rezolva, în timp, problema câinilor fără stăpân, însă sunt şi sceptici care spun că decizia va avea, în unele cazuri, un efect contrar.

Potrivit legii, toţi hunedorenii care deţin un câine trebuie să meargă la un cabinet veterinar pentru a implanta animalului un cip, astfel încât acesta să poată fi înregistrat în baza naţională de date numită Registrul Evidenţei Câinilor cu Stăpân (RECS). Costul pentru microciparea unui câine este cuprins între 50 şi 100 de lei. Toţi câinii microcipaţi sunt înregistraţi în baza de date unică, iar odată cu microcipul este alocat şi un nou carnet de sănătate, care are un număr unic. Dacă la unele cabinete sau clinici veterinare preţul microcipării este de numai 50 de lei, sumă care include şi eliberarea unui nou carnet de sănătate, la altele carnetul costă 20 de lei în plus, iar hunedorenii care vor şi un paşaport pentru câinele lor, în cazul în care vor să-l ducă peste graniţe, trebuie să plătească 100 de lei. La alte clinici preţul este chiar mai mare: 100 de lei pentru microcipare cu carnet de sănătate şi 250 de lei pentru sterilizare. Conform Normelor privind înregistrarea câinilor cu stăpân, adoptate de Guvern în luna ianuarie, deţinătorii de câini trebuie să-şi microcipeze patrupedele până cel târziu în 1 ianuarie 2015. După această dată, deţinerea de animale fără microcip este interzisă, iar hunedorenii care nu îşi înregistrează câinii de apartament” sau din curţi riscă amenzi cuprinse între 2.000 şi 5.000 de lei. În cazul câinilor nou-născuţi cu stăpân, înregistrarea şi microciparea se face în cel mult 90 de zile de la fătare. În ceea ce priveşte câinii din adăposturi, aceştia trebuie, şi ei, microcipaţi, în momentul în care sunt adoptaţi.

100.000 de câini în judeţ

Şeful Serviciului Judeţean pentru Ocrotirea Animalelor Fără Stăpân Hunedoara (SJOAFS), Adrian Cioran, spune că serviciul pe care îl reprezintă nu are legătură directă cu acţiunea de microcipare a câinilor, întrucât aceasta se adresează doar animalelor care au stăpân. Adrian Cioran adaugă că în judeţul nostru există în jur de 100.000 de câini, ceea ce ar însemna un patruped la fiecare patru locuitori. Dintre acestea, estimările arată că 60.000 de animale au un stăpân, în timp ce alţi 40.000 sunt câini care intră în categoria “comunitarilor vagabonzi”. Directorul SJOAFS Hunedoara mai spune că, în acest moment, toate adăposturile de câini din judeţ sunt ocupate şi funcţionează la capacitate maximă. Până acum, în judeţul nostru, au fost eutanasiaţi 500 de câini bătrâni, bolnavi sau agresivi, iar campania de eutanasiere va continua, până la rezolvarea definitivă a problemei maidanezilor, spun autorităţile. În judeţul Hunedoara există adăposturi pentru câini la Brad, Deva, în municipiul Hunedoara, în Simeria, Orăştie, Călan, Uricani şi Petroşani. Cel mai mic adăpost, cu numai 30 de locuri, funcţionează la Brad, iar cele mai mari sunt cele cu 120 de locuri, la Uricani, Călan şi Hunedoara.

Cu 150 de lei lunar salvezi un maidanez “la distanţă”

“Când am înfiinţat aceste adăposturi nu am făcut-o în ideea ca fiecare oraş să aibă adăpostul lui, ci acestea au fost înfiinţate pe zone geografice. De aceea, adăpostul din Uricani, de exemplu, deserveşte şi municipiul Lupeni, dar şi restul Văii Jiului, mai puţin municipiul Petroşani”, afirmă Adrian Cioran. Şeful Serviciului Judeţean pentru Ocrotirea Animalelor Fără Stăpân mai spune că municipiul Hunedoara este oraşul cu cele mai mari probleme din punctul de vedere al câinilor vagabonzi, care au ajuns aici la un număr record de aproximativ 3.000 de exemplare, astfel încât locurile din adăpost sunt, de departe, insuficiente. Printre cauzele pentru care s-a ajuns la această situaţie se numără iresponsabilitatea deţinătorilor, închiderea zonelor industriale, dar şi neaplicarea amenzilor, în cazul hunedorenilor care nu au grijă de propriile animale. Hunedorenii care vor să adopte un căţel sunt aşteptaţi să facă acest lucru, termenul legal de menţinere a câinilor maidanezi în adăpost fiind de 14 zile lucrătoare. Mai mult, administraţia adăposturilor este obligată ca 30 la sută dintre locurile disponibile să le aloce întreţinerii câinilor de la distanţă. Astfel, hunedorenii care nu au cum să ia acasă un câine, dar vor să îi salveze viaţa, pot plăti 150 de lei lunar (costul pentru întreţinerea animalului), iar el va fi întreţinut în adăpost de autorităţi. Potrivit acestora, din luna iunie în judeţ se va înfiinţa şi Poliţia Animalelor, care va face verificări, astfel încât noile prevederi ale legii să fie respectate.

“Riscăm o agravare a situaţiei actuale”

Medicul veterinar Ali Naseri, care deţine un cabinet în municipiul Hunedoara, spune că, până acum, niciun hunedorean nu a cerut microciparea vreunui căţel la cabinetul său. Naseri adaugă că microciparea câinilor de rasă nu va duce neapărat la rezolvarea problemei câinilor vagabonzi din oraş şi din judeţ, nici chiar fiind dublată de sterilizarea sau castrarea câinilor metişi. „În privinţa câinilor vagabonzi lipseşte educaţia. În plus, oamenii de la ţară, care – în general – au venituri mici şi nu vor să cheltuiască niciun leu penru câinii lor, când vor auzi că trebuie să plătească pentru microcipare şi sterilizare, iar dacă nu, riscă amenzi, le vor da drumul de pe lanţ, pe câmp, aşa că problema riscă să se agraveze”, explică Ali Naseri. Acesta adaugă că sterilizarea câinilor ar trebui să se facă în sens invers, şi anume de la periferia oraşelor spre centrul localităţilor. În plus, castrarea ar trebui să fie însoţită de educarea populaţiei, pentru ca hunedorenii să nu mai abandoneze căţeii abia fătaţi. Mai mult, o a treia măsură care ar reduce numărul câinilor vagabonzi ar fi aplicarea de sancţiuni, exact aşa cum prevede legea, în cazul hunedorenilor prinşi că îşi abandonează animalele.

Granulă de sticlă, introdusă sub piele

Hunedorenii care doresc să îşi microcipeze animalele trebuie să ştie că procedura durează cel mult 10 minute, cu tot cu introducerea datelor animalului în baza de date naţională. Aceasta este puţin dureroasă, se face cu ajutorul unei seringi (asemenea unei injecţii) şi constă în implantarea unei granule de sticlă sub piele. „Până astăzi, la Spitalul Veterinar ANDIVET au fost microcipaţi şi introduşi în baza de date peste 100 de câini. Hunedorenii au început să vină în număr mai mare din luna aprilie, pentru că, iniţial, baza de date nu a fost funcţională. Legea se pusese în aplicare din 15 martie, dar registrul unic a devenit funcţional abia în data de 28”, precizează medicul veterinar Bogdan Prehar. La Spitalul Veterinar ANDIVET, din Deva, costurile diferă, în funcţie de varianta aleasă: microcip cu carnet de sănătate sau microcip cu paşaport. Pentru prima variantă hunedorenii trebuie să plătească 50 de lei, în timp ce pentru varianta cu paşaport costul este dublu.

Medicul Bogdan Prehar adaugă că stăpânii câinilor nu trebuie să-şi facă probleme, pentru că granula de sticlă implantată în zona cervicală sau între omoplaţi nu se poate sparge. Microcipul nu va putea fi localizat prin GPS sau prin satelit, aşa cum anunţă „bursa zvonurilor”. În schimb, orice câine microcipat va fi foarte uşor de recuperat de către stăpâni, în cazul în care s-ar pierde. Asta deoarece microcipul are încorporat un mic circuit, care poate fi citit în orice cabinet veterinar dotat cu un cititor de cipuri. Animalul nu va simţi microcipul – folosit în toate ţările europene – iar, odată dotat cu acesta, el va primi şi un cod numeric personal, asemenea celui de pe cărţile de identitate. Primele trei cifre din codul de bare (alcătuit din 15 cifre) sunt 642 şi desemnează România, ca ţară de origine a patrupedului. Pentru sterlizare, în cazul câinilor metişi, preţurile variază în funcţie de talia câinelui şi de materialele care sunt folosite în timpul intervenţiei chirurgicale, dar şi în funcţie de antibioticele care se administrează ulterior. Astfel, preţul porneşte de la 170 şi poate ajunge până la 300 de lei, pentru căţeluşele de talie mare.