Prezent săptămâna trecută în judeţ, ministrul Transporturilor, Dan Şova, a irosit orice speranţă că oraşele Deva şi Hunedoara vor avea într-un termen rezonabil de timp o conexiune mai facilă la autostrada Nădlac – Sibiu. În ce priveşte problema lipsei indicatoarelor, ar mai exista doar o urmă de speranţă. Atât ministrul transporturilor, cât şi şeful CNADNR au declarat că vor discuta problema. Soluţia tehnică pare destul de greu de găsit într-o companie care este capabilă să piardă o adresă oficială primită de la o primărie “din teritoriu”, cum spun funcţionarii din Bucureşti.

Autorităţile locale din Hunedoara şi Deva, precum şi cele judeţene, au reclamat şi reclamă în continuare lipsa unui nod suplimentar la nou-apăruta autostradă Deva – Orăştie – Sibiu, care ar fi trebuit amplasat în apropiere de Sântuhalm, astfel încât din cele două oraşe să se poată ajunge uşor pe şoseaua de mare viteză. Ministrul Transporturilor declară că este la curent cu problema, dar că rezolvarea ei va dura cel puţin trei ani. “Proiectele pentru Lugoj – Deva şi Deva – Orăştie au fost făcute în 2007 – 2008. Proiectul nu a prevăzut un nod de autostradă la Sântuhalm. Sunt cele două noduri, situate la 10 kilometri de Deva (Şoimuş – n. r.), respectiv 21 de kilometri de Hunedoara (Simeria Veche – n. r.).

Un nod rutier similar cu cel de la Simeria Veche trebuie construit în dreptul localităţii Sântuhalm, dar ministrul Transporturilor spune că aşa ceva este, deocamdată, imposibil.

Proiectul trebuie să rămână aşa cum a fost aprobat de Comisia Europeană. Cel puţin până când nu se va finaliza lotul 4 din autostrada Lugoj – Deva (Ilia – Şoimuş – n. r.), nu vom putea interveni pentru a construi nodul cerut de autorităţile locale. Există deja o planşă despre cum ar trebui să arate. E vorba de un pod (peste Mureş – n. red.), un drum de legătură de 6 kilometri şi de aducerea unui drum judeţean la stadiul de şosea cu patru benzi, pe o lungime de 14 kilometri. Lucrarea ar costa cinci milioane de euro şi ar dura doi ani. Ea nu poate începe însă decât după terminarea lotului 4 de pe autostrada Lugoj – Deva, lucru care, cred eu, că se va întâmpla în primăvara anului viitor. Dacă în martie – aprilie 2015 voi mai fi ministru al transporturilor vă rog să mai aduceţi o dată în discuţie acest lucru, deşi, după ce se va finaliza lotul 4 din Lugoj – Deva vom lua în considerare acest proiect”, a declarat Dan Şova.

Nimic clar despre indicatoare

Ministrul Transporturilor nu a putut oferi un răspuns clar şi ferm în ce priveşte lipsa indicatoarelor de pe autostradă spre oraşul Hunedoara. Turiştii care vor să vină la Castelul Corvinilor se încurcă între nodurile de la Şoimuş şi Simeria Veche. Încă de anul trecut Primăria Hunedoara a cerut amplasarea de indicatoare pe autostradă, apoi s-a oferit să cumpere spaţiu pentru panouri publicitare de informare pe autostrada Deva – Orăştie, dar singurul răspuns primit de la CNADNR, până acum, a fost, de fapt, rugămintea ca Primăria să retrimită solicitările, pentru că cele iniţiale au fost pierdute.

“O să discutăm la Compartimentul de Siguranţă Rutieră (din cadrul CNADNR – n. red.) pentru a vedea ce soluţie se poate găsi”, a declarat Şova. “Dacă nu se află pe o ieşire de pe autostradă, Hunedoara nu prea are cum să aibă indicatoare. Dar vom discuta” a adăugat, uşor surprins de situaţie, şeful CNADNR, Narcis Neaga, prezent şi el alături de ministrul transporturilor, pe parcursul vizitei ce a inclus şi judeţul Hunedoara.

Şi morţii încurcă autostrada

Abia când au marcat traseul viitoarei autostrăzi, constructorii şi-au dat seama că aceasta ar fi urmat să treacă peste un cimitir

Un cimitir neautorizat schimbă traseul autostrăzii Lugoj – Deva. Cimitirul se află la marginea satului hunedorean Brănişca, din comuna cu acelaşi nume.

Proiectantul nu a băgat de seamă că pe locul respectiv se află un cimitir cu aproximativ 200 de morminte. A făcut proiectul, iar abia la momentul delimitărilor în teren efectuate de constructori s-a constatat că autostrada ar fi urmat să treacă peste cimitir. “În momentul în care s-au făcut exproprierile, pe acel loc figura o păşune. Noi am sesizat Parchetul General în legătură cu acest cimitir care există fără autorizaţiile necesare. Urmează să finalizăm o hotărâre de guvern prin care să abatem puţin traseul autostrăzii”, a declarat ministrul Transporturilor, Dan Şova.

Cimitir la mica înţelegere

Conform primarului comunei Brănişca, Teodor Lazăr, cimitirul care a apărut în calea autostrăzii există din 1983 – 1984, aici fiind înmormântate persoane care, înainte de a deceda, fuseseră internate în Centrul de Îngrijiri pentru Persoane cu Nevoi Speciale din comună. “La începutul anilor ‘80, parohia ortodoxă căreia îi suntem arondaţi nu a mai permis înmormântarea persoanelor decedate provenite din rândurile celor internate la centru în cimitirul satului, pe motiv că acesta se umplea prea repede. Aşa s-a amenajat cimitirul pe un teren al statului. Zona este administrată neoficial de Centrul pentru Persoane cu Nevoi Speciale, care nu şi l-a întabulat şi nu a obţinut autorizaţiile necesare. 180 – 190 de morminte sunt mai vechi de şapte ani, dar avem şi câteva mai nou amenajate, pentru care ar trebui mai multe aprobări pentru strămutare. Soluţia devierii traseului autostrăzii, probabil, este mai uşor de aplicat, mai ales că şi terenul o permite”, declară primarul.

Alte gafe, pe acelaşi tronson

Finanţarea tronsonului de autostradă a fost suspendată vreme de aproape doi ani din cauză că proiectantul desemnat de CNADNR nu a prevăzut soluţii de traversare pentru animale pe loturile 2 şi 3. A fost necesar un nou proiect, care prevede ecoducte ridicate de constructori, sau apărute indirect prin amenajarea unor tuneluri pentru traficul rutier (zona de deasupra rămânând la dispoziţia animalelor). Organizaţiile de mediu au protestat în 2011, argumentând prin faptul că spaţiul dintre satele Coşava şi Lăpugiu de Jos este o zonă folosită de animalele sălbatice pentru a trece din Apuseni în Munţii Poiana Ruscă şi invers. Tot o greşeală de proiectare a făcut ca traseul aceleiaşi autostrăzi să treacă peste o mică rezervaţie de lilieci dintr-o specie rară, situată în comuna Şoimuş, aproape de Deva. “Rezervaţia invocată nu a fost revendicată până acum de nimeni, iar în evidenţele noastre nu se află. Nu ne-a prezentat nimeni nici măcar o fotografie cu acei lilieci”, spune Georgeta Barabaş, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara.