Comoara dacică de lângă vizuina vulpii

Trei copii dintr-un sat hunedorean au dat întâmplător peste o adevărată comoară: 140 de monezi dacice din aur, toate băgate într-o sticlă de plastic, ascunsă lângă vizuina unei vulpi. Părinţii băieţilor sunt încă sub tracul evenimentului. La început nu le-a venit să creadă, apoi a început să le fie frică, iar acum sunt convinşi că şi-au dovedit buna credinţă, motiv pentru care se aşteaptă la o recompensă din partea statului. Dacă nu ar fi predat monedele, estimate neoficial la cel puţin 80.000 de euro, cel mai probabil statul ar fi cheltuit mult mai mult pentru a le recupera. Dacă le mai recupera.

Unul dintre protagoniştii găsirii celor 140 de kosoni arată zona în care au dat peste micul tezaur: o viroagă în care brăzdarul plugului n-ar fi avut nicio şansă să intre vreodată

Duminică (11 mai) seara, Flavius (11 ani), Paul (11 ani) şi Andrei (12 ani) au ieşit să se joace la marginea satului lor, Ocolişu Mic (comuna Orăştioara de Sus). La un moment dat, Flavius şi-a adus aminte că, împreună cu mama lui, văzuse cu câteva zile-n urmă o vulpe care mişuna prin zonă. “Uite vulpea, cred că pe-aici are vizuina”. Cei trei băieţandri şi-au pus în cap să izgonească vulpea astupându-i vizuina. Au găsit-o destul de uşor, mai ales că e la nici 200 de metri de cea mai apropiată gospodărie. “Am vrut să astupăm gaura ca să plece vulpea, să nu mai tot vină la găinile noastre. Am dat să iau un bolovan mai măricel aşa, dintr-o grămăjoară de lângă un colţ de stâncă. Am luat piatra şi-am găsit o sticlă de plastic mai albăstruie, de apă minerală cred că era, cu mulţi bănuţi vechi în ea. Ne-am dat seama din prima că-s de aur”, povesteşte Flavius Cimporescu.

Împărţeală pe fugă

Era deja aproape opt seara când au găsit sticla. Băieţii povestesc că cu greu i-au desfăcut dopul. Câteva monede, mai mici, au ieşit prin gura sticlei, despre care copiii spun că era un pic ovalizată şi, probabil, fusese încălzită înainte de introducerea monedelor în recipient. Ca să le scoată pe celelalte, au rupt sticla de plastic cu un bolovan. Au împărţit comoara pe din trei, însă n-au stat să numere exact. “Întâi ne-am bucurat mult că am găsit aşa ceva. Apoi s-a făcut seară. Am împărţit la repezeală şi-am luat-o la fugă în jos, pe coasta dealului, spre casă”, completează povestea Andrei Vitan. În fuga lor, au pierdut una dintre monede, însă poliţiştii au găsit-o în iarbă a doua zi. Când a ajuns acasă i-a arătat tatălui său mai întâi o monedă, apoi pe toate cele 43 pe care le avea. Imediat au intrat pe Internet şi şi-au dat seama că găsiseră kosoni.

Părinţii s-au speriat, dar au procedat legal

În aceeaşi seară, la poarta familiei Vitan ajunge şi Maria Cimporescu, mama lui Flavius: “Am fost tare speriată. Şi acum sunt încordată. I-am spus vecinului că dacă nu-i ia el să-i ducă la poliţie ori primărie, eu îi arunc, eu nu ţin aşa ceva în casă. Au fost 52 de monede de la Flavius, că n-au apucat să-i mai numere şi să-i împartă exact la trei”. A doua zi, Liviu Vitan, tatăl lui Andrei, s-a prezentat cu 95 de monede la Primărie. “Localnicul din Ocolişu Mic a venit pe la noi în jurul orei 11.00. Ne-a arătat cele 95 de monede şi ne-a povestit cum le-au găsit copiii. Întâmplarea a făcut ca, la acel moment, în Primărie să se afle şi un lucrător al Postului de poliţie din comună”, relatează primarul Vasile Inăşesc.

Tot luni au fost recuperaţi de la familia lui Paul, cel de-al treilea băiat, restul kosonilor. Părinţii acestuia nu apucaseră să meargă la poliţie pentru că lucrau în schimbul de dimineaţă.

Poliţia anchetează, localnicii aşteaptă recompense

Poliţia a făcut deja cercetări la faţa locului, iar ancheta are deja vechime, după cum spune coordonatorul cercetărilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba, Augustin Lazăr: “Vă pot confirma că se fac cercetări într-un caz de braconaj arheologic, verificări începute încă dinaintea momentului la care s-au găsit monedele. Mai multe informaţii nu putem oferi, deocamdată”.
Pe piaţa neagră, un singur koson se vinde cu sume cuprinse între 400 şi 600 de euro. După ce au văzut la televizor cazuri relativ recente de descoperiri asemănătoare în urma cărora autorii au fost recompensaţi de autorităţi, localnicii din Ocolişu Mic spun că la fel ar trebui să se procedeze şi în cazul celor trei copii. “La alţii care or predat statului ce or găsit le-or dat bani grei. Ar trebui să-i ajute şi pă copiii ăşcia, că nu-s din familii de bogătani. Îs din familii normale şî le-ar prinde şî lor binie un ban pă când cresc mai mari şî pleacă la liceu, ori la facultate”, spune hotărâtă o bătrânică din sat. Între timp, copiii încep să-şi facă planuri. De exemplu, Flavius spune că dacă va fi recompensat de stat, în sfârşit va avea şi el bani să-şi repare bicicleta.

O “maladie” veche, care recidivează

Singura ipoteză plauzibilă în acest caz ar fi că cei 140 de kosoni nu au fost descoperiţi chiar în locul în care au fost găsiţi de cei trei copii. Cel mai probabil, găsitorul a vrut să-i conserve cu ajutorul sticlei de plastic şi, din motive încă greu de stabilit, a încercat să ascundă comoara într-o zonă mai puţin circulată de localnici, pe o arie în care nu se fac lucrări agricole. Acestea sunt însă detalii pe care vor încerca să le lămurească poliţiştii şi procurorii.

În ultimii 10 ani, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba a întocmit nu mai puţin de cinci dosare penale ce au ca punct comun infracţiunile de căutare, găsire şi traficare ilegală a unor bunuri de patrimoniu valoroase (brăţări dacice, monezi din aur şi din argint, scuturi şi alte artefacte). 35 de persoane au fost inculpate până acum în aceste dosare. Patru dintre cauze se află deja pe rolul instanţelor de judecată în diferite faze procesuale.

“Febra aurului dacic” a început la 1802, când un localnic domiciliat tot în Ocolişu Mic a găsit mai întâi câteva monede în urma scurmăturilor făcute de porci, apoi a săpat şi a găsit un întreg tezaur, fiind apoi denunţat de un duşman fiscului austriac. “Febra aurului dacic” a devenit rapid un fenomen zonal şi a fost temperată de stăpânirea austriacă prin trimiterea de trupe ale armatei imperiale în zonă. Fenomenul a reapărut după Revoluţie. Încă de la începutul anilor ‘90 se vorbea în zonă de sute de kosoni găsiţi în arealul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.

Primul dosar penal pe această temă a apărut în 2004, când un grup de 13 persoane erau acuzate că ar fi găsit şi traficat ilegal 15 brăţări dacice din aur. Ancheta s-a extins şi s-a soldat cu încă patru dosare penale. Se vorbeşte acum despre un total de cel puţin 24 de brăţări dacice sustrase de căutători din Munţii Orăştiei. În ultimii ani, în timp ce procurorii trimiteau în faţa judecătorilor zeci de inculpaţi, fenomenul braconajului arheologic din Munţii Orăştiei nu s-a diminuat, în zonă continuând să apară gropi săpate cel mai probabil de către indivizi cuprinşi şi ei de febra aurului dacic.