Se pregătesc pentru viaţă, în limba germană

Lotul naţional de limba germană este la Deva. Din 9 mai, cei mai buni elevi la această disciplină se pregătesc pentru olimpiada internaţională de la Frankfurt. Şi pentru că această competiţie se desfăşoară într-un format cu totul diferit decât la alte discipline, la orele de pregătire se evaluează creativitatea şi competenţele sociale.

Sesiunile de pregătire ale lotului naţional alcătuit pentru olimpiada de limbă germană se derulează cu totul altfel decât o oră obişnuită de curs

“Sincer, părinţii m-au îndrumat să învăţ limba germană pentru că s-au gândit că îmi va oferi o deschidere mai mare şi alte posibilităţi. Eu, de fapt şi de drept, vreau să plec în Germania să îmi continui studiile acolo şi, ştiind germana, acest lucru îmi uşurează situaţia semnificativ”, spune una dintre fetele din lot. Tatiana Surdu învaţă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional Sf. Sava din Bucureşti şi face germană de 6 ani: “Am făcut prima dată meditaţii, apoi la şcoală unde însă nu am fost foarte mulţumită de nivel, aşa că tot la meditaţii am învăţat mai mult. Germana mă ajută datorită posibilităţilor pe care mi le oferă pentru viitor, pentru că voi avea şansa să învăţ la un cu totul alt nivel şi voi putea să lucrez cu altfel de oameni. Pe lângă asta, contează şi schimbul intercultural – ai ocazia să înveţi o limbă nouă şi te poţi apropia de un popor diferit, lucru care mie mi se pare colosal”, spune tânăra care se pregăteşte în lotul naţional de limbă germană modernă, pregătire care se face în perioada 9-16 mai, la Colegiul Naţional “Decebal” din Deva. Şi nu întâmplător: “Deva este o gazdă primitoare, dar, în plus, anul acesta cei de la Decebal sunt pe primul loc în ţară cu rezultatele de la olimpiada naţională. Este un loc unde se face serios germană, în plus, elevii sunt creativi şi inteligenţi, un lucru care contează la noi”, spune Sorin Giurumescu, inspector general în Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN).

Fascinaţi de germană

Cei mai buni 15 elevi la limba germană formează lotul naţional în acest an. Cei mai mulţi fac germană de mici. Au început la insistenţa părinţilor, dar le-a plăcut această limbă străină şi au devenit aşi în vorbirea ei. Ştiu cu toţii că îi va ajuta foarte mult în carieră: “Limba germană este limba mea maternă, am fost iniţial la o şcoală în germană, apoi în română şi acolo am avut această posibilitate de a participa la olimpiada de germană ca limbă modernă. Eu cred că mă ajută mult în viitor, la serviciu, în obţinerea unui job, categoric, orice limbă ştiută este un avantaj”, spune Dan Sebastian, din clasa a IX-a de la Liceul “Grigore Moisil” din Timişoara. El îşi doreşte o carieră în arhitectură, în timp ce colega sa de lot Mira Mihaela Bejan de la Colegiul Naţional Alexandru Ioan Cuza din Galaţi visează la studii în străinătate: “Am început germana în clasa I, la îndrumarea mamei mele, ca apoi să o descopăr şi eu în timp şi să realizez că, de fapt, îmi place foarte mult. Am folosit-o în călătoriile pe care le-am făcut în Austria sau Germania şi am descoperit că mă ajută în viaţă. De exemplu, tatăl meu a început să înveţe limba germană la 50 de ani şi a fost o mare încercare pentru el. Eu mi-am dat seama că – pe plan european cel puţin – limba germană este foarte folositoare. Vreau să urmez medicină sau biologie moleculară în Gratz, Austria sau, dacă nu, la Bucureşti – încă sunt în dubiu…”. În clasa a XI-a, la Colegiul Tehnic din Orşova, Adina Dorobanţu este convinsă: “Germana îţi poate deschide lumea, pentru că este o limbă care se foloseşte în multe ţări şi este bine să o ştii. Este grea, dar eu am început din clasa I şi deja vorbirea ei mi se pare ceva normal”.

Pregătirea pentru Frankfurt

Olimpiada de limbă germană modernă are structura examenelor internaţionale de limbă germană, aşa că formatul este foarte diferit de cel al celorlalte olimpiade: “Olimpiada internaţională de limbă germană foloseşte germana doar ca mijloc de comunicare, nu este o competiţie unde se verifică competenţele de limbă, ci cele sociale, creativitatea şi inteligenţa. Totul se desfăşoară în limba germană. Nivelul lor este foarte ridicat şi ştiu bine această limbă”, explică inspectorul general. Pregătirea lotului este cu totul inedită – într-o sală, olimpicii socializează şi învaţă chiar şi elemente de comunicare non verbală. Şi asta pentru că, la germană, doar una dintre probe pune accent exclusiv pe cunoştinţele teoretice, cealaltă este practică şi presupune scrierea şi jucarea unei scenete: “Sunt două probe – una testează cunoştinţele de limbă germană, alta este o probă care testează şi personalitatea: copiilor li se dă o anumită operă literară, după care ei au timp două-trei zile să schiţeze o scenetă. Pregătirea elevilor din lot este orientată spre dezvoltare personală – îi învăţăm să lucreze în echipă, să-şi gestioneze stările interioare astfel încât să funcţioneze cât mai bine, mai ales în acele momente de stres, atunci când trebuie să prezinte ceva, când se întâlnesc cu colegi de generaţie din ţări şi culturi extrem de diferite de pe toate continentele. De fapt, îi învăţăm să funcţioneze ca oameni într-o lume globală”, spune Sorin Giurumescu, care şi coordonează pregătirea olimpicilor.

Exemplu de corectitudine

Alături de inspectorul general, într-o atmosferă relaxată, mai bine de zece profesori din mai multe judeţe iau parte la pregătirea tinerilor olimpici. Unul dintre ei este Wolfgang Mihăilescu din judeţul Mehedinţi: “Sunt mai multe condiţii pentru a fi selectaţi: nu au voie să fie vorbitori nativi, pentru că este o olimpiadă doar pentru cei care învaţă germana ca limbă modernă. Dintre elevii eligibili de nivelul C1, care este cel mai ridicat, avem aici 15 elevi cu care lucrăm mai mult în domeniul formării personale, deoarece cunoştinţele de limbă germană ei deja le-au dobândit de-a lungul anilor de studii din şcoală”. Orele se desfăşoară cu totul altfel decât la clasă. Şi asta pentru că modelul german de olimpiadă chiar pregăteşte copilul pentru viaţă şi carieră, spune Wolfgang Mihăilescu, profesorul care va însoţi elevii la Frankfurt: “La acest mare concurs se pune mare accent pe aceste competenţe personale ale elevului şi, pe de altă parte, pe originalitatea lui”. O fi acesta modelul de succes? “Noi credem că da, pentru că la ei, de foarte multe ori, interviurile pentru obţinerea unui job nu se mai fac individual, ci în grup şi cel care se pliază cel mai uşor şi mai rapid pe nevoile şi cerinţele angajatorului este competitiv şi câştigă”, explică profesorul. “Şi pentru profesorul de la clasă, olimpiada este o provocare, nu doar pentru copii. Cred că putem da un exemplu de corectitudine: chiar şi la nivel judeţean, lucrările se corectează după metoda numită “evaluare neutră”, adică fiecare lucrare se corectează de către şase profesori din ţară. Corectura este on-line şi ştiu de la restul cadrelor didactice că sunt impresionate de această metodă care apare doar la olimpiada de limbă germană modernă, un concept introdus de actualul inspectorul general”, spune Nadia Piţu, alt profesor care ia parte la pregătirea olimpicilor.

Doi din 15

Dintre elevii pregătiţi la Deva, doar doi vor fi selectaţi pentru a participa în august la olimpiada internaţională. “După ce se va lucra până pe 16 mai, vom decide care vor fi cei doi elevi care vor reprezenta România la competiţia de la Frankfurt a.M. Activitatea este concentrată, din lotul lărgit fac parte elevi din clasa a IX-a până în a XI-a, iar anul acesta vor participa elevi de nivelui cel mai înalt, C1, nivel care poate fi atins în oricare an de liceu. Este foarte greu să ne hotărâm, toţi din lot sunt foarte buni, la olimpiadă nu contează atât concursul individual, ci rapiditatea cu care se pot integra în grupele de lucru care se crează acolo şi totul este mai dificil decât o olimpiadă obişnuită. Practic, câştigul acestor copii este că ei intră în contact cu mulţi alţi copii din lume cu aceeaşi pasiune pentru germană”, explică Wolfgang Mihăilescu. Gazda olimpicilor este Colegiul Naţional Decebal, liceu care a obţinut în acest an cele mai bune rezultate din ţară la limba germană. “Chiar spuneam zilele trecute că Deva este un oraş destinat pentru performanţă, de la gimnastele din lotul naţional, am ajuns să pregătim şi alt lot naţional la Deva şi asta se datorează performanţelor obţinute de elevii noştri la nivel naţional. Noi, la «Decebal», avem limbă germană ca şi limbă maternă, dar şi limbă modernă începând cu clasa a V-a”, explică profesorul Nadia Piţu.

Cu gândul la viitor

La CN Decebal, la cele cinci clase de germană paralele sunt foarte multe cereri, în defavoarea limbii franceze. Nadia Piţu spune că elevii care învaţă germană nu au avantaje doar pentru că ştiu limba: “Germana îi disciplinează şi ca personalitate şi ca interior – au succes pentru că se formează şi ca oameni – este o limbă matematică. Vin la germană nu doar datorită rezultatelor noastre, ci şi din cauza situaţiei economice europene. Este mult mai uşor să-ţi găseşti un loc de muncă dacă ştii limba germană. Nu mă refer doar la cei care pleacă dincolo, pentru că foarte mulţi elevi de-ai noştri pleacă să studieze în străinătate, dar s-au întors în ţară şi lucrează în multinaţionale. Şi studenţii care ştiu germană îşi găsesc uşor de lucru şi sunt bine plătiţi”. În clasa a XI-a, la Colegiul Naţional Decebal, decebalista Andreea Popa a luat premiul I la faza naţională. Nu face parte din lot, dar participă la pregătire: “Mă gândesc la asta ca la un curs de dezvoltare personală. Din clasa a IX-a sunt la o clasă cu predare în regim bilingv, unde fac şase ore de germană pe săptămână. Practic, de doi ani fac intensiv”. Colegul ei Radu Oarga este în prag de absolvire a liceului şi a obţinut tot premiul I, la faza naţională: “Eu îmi doresc să studiez dreptul, la Bucureşti. Într-un fel îmi pare rău că nu mi-am ales un domeniu în care germana să mă ajute mai mult, dar nu regret deloc că am învăţat o limbă atât de frumoasă. Şi ştiu că, indiferent ce voi face în viitor, limba germană mă va ajuta întotdeauna. Este o limbă grea, dar odată ce începi să o înveţi îţi dai seama că este şi incredibil de logică. Când vorbeşti germana parcă faci calcule în minte, seamănă cu matematica”. În ţară, circa 1.000  de profesori predau limba germană, circa 150.000 de copii o învaţă ca limbă străină şi alţi vreo 19.000 ca limbă maternă.