Devoratorul de cuvinte. Negreşit!

“Copiii care au găsit 140 de kosoni, în Ocolişu Mic, au primit 10.000 de lei «de căciulă»”, anunţă Mihaela Tămaş, în Servus Hunedoara. De ce de căciulă şi nu de buzunar? Dacă “de căciulă” e aici cu sensul de “fiecare”, eu aş fi scris că “au primit câte 10.000 de lei de căciulă”.

“Flavius, Paul şi Andrei au devenit, peste noapte, eroii comunităţii din care fac parte, după ce au găsit şi predat autorităţilor 140 de monede dacice din aur, pe care le-au găsit sub câteva pietre, în timp ce căutau vizuina unei vulpi ce, dădea târcoale gospodăriilor din sat şi fura găinile”. Vulpi, ce? Mihaela Tămaş, ce?

“Institutul Naţional de Hidrologie a prelungit joi avertizările de inundaţii pemtru mai multe râuri din ţară”, scrie George Vasiliu, pe site-ul HunedoaraMea.ro. “Pemtru” că de ce să ne mai chinuim să scriem corect, scrisul corect era important secolul trecut, acum e important să fii primul care dă ştirea!

Nici cu titlul articolului menţionat anterior nu mi-e ruşine… dar mi-ar fi ruşine dacă l-aş fi scris eu, pentru că sună cam aiurea. Eu aş fi zis: “Pericol de inundaţii: cod portocaliu pe râul Jiu şi cod galben pe Strei”, că altfel, înţeleg că e cod portocaliu de inundaţii pe Jiu şi cod portocaliu de galben pe Strei”.

Vă rog să mă scuzaţi, iarăşi am uitat să arunc întâi o privire pe Ziarul Văii Jiului, înainte de a citi celelalte ziare din judeţ. Dacă aş fi făcut-o, îi iertam pe cei la HunedoaraMea pentru titlul de mai sus. Iată peste ce titlu am dat în Ziarul Văii Jiului: “În trecut, măsuratul laptelui oilor la ieşirea din munte”. Fără predicat, fără prea multe explicaţii, ia şi citeşte dacă vrei să afli ce a vrut să spună “poetul”, doar n-o să-ţi dăm mură-n gură, ca alţii! Cam aşa ceva.

Un decebalist campion la Olimpiada Internaţională de Filozofie”, scrie Luana Giuhat, în Ziarul Hunedoreanului. Oare cum e corect: “O jurnalistă, campioană la scrierea fără virgule” sau “O jurnalistă este campioană la scrierea fără virgule?”.

“În momentul în care mai mulţi medici accesează simultan, baza de date, se crează anumite blocaje”, zice Magdalena Şerban, în Mesagerul Hunedorean. Complet aiuritor.

De pe Facebook am “cules” ordinul scris de cineva pe un perete situat, cel mai probabil, în vreo baie. “Nu folosiţi giuveta”, zice ordinul, că nu cred că este doar un îndemn. Iar pentru cei care nu se pot abţine, iată, robinetul de mai jos funcţionează prin apăsare. De parcă era atât de greu să te uiţi la robinetul din imagine şi să-ţi dai seama că nu trebuie să-l învârţi, ci să apeşi pe el! Sau o fi atât de greu? Aş vrea să cred că nu trăiesc înconjurat de oameni ATÂT de limitaţi!

Mi-am cumpărat un cântar de bucătărie; am vrut să văd ce scrie în manualul de utilizare şi am dat peste textul de mai jos: “Schimbarea bateriei” – apoi nişte cuvinte care am dedus că sunt în limba maghiară, dar care nu mă vor ajuta deloc atunci când voi dori să schimb bateria, pentru că eu sunt român şi nu vorbesc maghiara. Sigur, a fost o greşeală nevinovată, dar cred că Oficiul pentru Protecţia Consumatorului ar fi interesat de această mică greşeală nevinovată care îi va încurca pe toţi cei care cumpără cântarul cu pricina şi nu ştiu cum se schimbă o baterie.

“Acordăm bani celor ce au un venit sigur”, zice un afiş dintr-un oraş din România. Foarte frumos, zic, numai că nu se acordă bani, se acordă împrumuturi. Şi nu e corect spus: “Dacă unu dintre soţi este rău platnic dăm la celălalt”, că sună mai degrabă a înjurătură decât a încurajare! Corect este: “Dacă unul dintre soţi este rău-platnic, acordăm împrumutul celuilalt soţ”.

Pe unul dintre zidurile Castelului Corvinilor, un român verde s-a semnat folosind un obiect foarte ascuţit sau profitând de faptul că zidul era… moale: “Gherghel 30.VI.1957 BUC”. Ştiţi de la ce vine acel “BUC”? Ştiţi, sunt convins. Gherghel a venit, în urmă cu aproape şase decenii, de la Bucureşti în vizită la Hunedoara, la castel. Şi s-a gândit că nu e suficient că l-a văzut, mai trebuie să lase şi un semn al trecerii lui pe acolo, aşa că şi-a lăsat numele pe zid. Noroc că în zilele noastre, toată lumea are câte un telefon deştept sau câte o cameră foto cu care poate imortaliza momentul vizitei la obiectivele turistice şi nu mai trebuie să ne scrijelim toţi numele, precum sălbaticii, pe pereţi!

Ora de ştiri, un site din judeţul Timiş şi-a atras mulţi vizitatori cu titlul “De ce a dispărut Coca Cola de la Kaufland”. Problema e că şi eu le-am făcut o “afişare”, adică le-am vizitat site-ul, dar nu am aflat de ce. “Cele două părţi negociază în prezent reluarea colaborării, potrivit reprezentanţilor Kaufland, care nu înaintează însă niciun termen privind momentul când produsele vor reveni pe rafturi”. Bine, deci asta e un fel de: “se rezolvă, nu se poate”.

Aş vrea să ştiu ce a fost în mintea lui Silviu Morogan, de la Glasul Hunedoarei, când a scris titlul ăsta lung cât o zi de post: “Tratamente în străinătate, decontate de statul român. Din luna mai, hunedorenii au posibilitatea să acceseze servicii medicale în Europa, care, ulterior, le vor fi decontate dar la nivelul tarifelor ro”. Cred că, de fapt, a uitat să scrie titlul şi asta era toată ştirea!

La final, să mai şi râdem (nu că până acum am fi plâns, dar nici nu ne-am distrat aşa cum o vom face după ce citim de cinşpe ori ce scrie pe trambulina asta:

Să corectaţi bine!