100.000 de hunedoreni suferă de boli de inimă

Tot mai mulţi hunedoreni suferă de obezitate sau de hipertensiune arterială. Medicii ne recomandă o alimentaţie sănătoasă, regulat mişcare şi evitarea situaţiilor stresante, care ne îmbolnăvesc, la propriu, inima. Cu cât suntem mai tineri şi aplicăm cele trei reguli, cu atât şansele să trăim ani mulţi, cu o inimă sănătoasă, cresc. Asta în condiţiile în care, din nefericire, bolile de inimă rămân, în continuare, principala cauză de mortalitate, atât la nivel regional, naţional, cât şi mondial.

Sedentarismul, fumatul, stresul şi alimentaţia nesănătoasă aglomerează zi de zi cabinetele medicilor cardiologi din judeţ

În judeţul Hunedoara, tendinţa obezităţii este crescătoare, la fel ca şi pe plan naţional. Potrivit medicului Cecilia Birău, coordonatoarea activităţilor de promovare şi educaţie în Sănătate, numărul cazurilor noi a fost, în 2012, cifra de aproape 2.700 de persoane, iar în 2013 aproape 3.000 de persoane erau înregistrate ca fiind obeze în judeţ. Cifrele legate de obezitate sunt corelate, în raport direct, cu numărul bolnavilor de inimă. În judeţul nostru numai numărul bolnavilor de hipertensiune arterială este de aproape 62.000. Autorităţile încearcă să promoveze un stil de viaţă cât mai sănătos, prin organizarea de evenimente de popularizare a măsurilor de prevenire a îmbolnăvirii inimii, însă, cu toate acestea, numărul bolnavilor de inimă continuă să fie alarmant de ridicat. De asemenea, numărul bolnavilor de diabet zaharat este în creştere: de la mai puţin de 24.000 de cazuri în 2012, la aproape 25.000 de cazuri în 2013.

Din numărul total al diabeticilor, peste 2.200 sunt bolnavi dependenţi de injecţiile cu insulină. La capitolul boli cardiovasculare, altele decât hipertensiunea arterială, numărul bolnavilor înregistraţi în statistici, în judeţul Hunedoara, totalizează 7.400 de persoane.

Infarctul miocardic poate fi depăşit

Potrivit medicilor, există trei categorii de boli de inimă, care sunt şi cauza numărul unu de deces la nivel mondial: ateroscleroza, aritmiile şi cardiomiopatiile ischemice. În primul caz, pacientul suferă de o îngroşare şi o „înfundare” a arterelor. Placa de aterom poate creşte şi riscă să formeze cheaguri de sânge, care blochează fluxul sanguin şi opreşte alimentarea cu sânge a inimii, generând infarctul, care apare tocmai când inima nu mai este alimentată cu sânge. Simptomele, în acest caz, sunt – în principal – durerile în zona pieptului, dar acordarea rapidă a primului ajutor poate salva viaţa bolnavului. De menţionat ar fi că femeile nu resimt, întotdeauna, o durere în piept în caz de infarct, ci mai degrabă pierderea poftei de mâncare, stări de greaţă, slăbiciune sau chiar accese de tuse. Din fericire, mortalitatea provocată de infarct a înregistrat, în ultimii ani, o scădere de cel puţin 50 la sută, pe fondul intervenţiei rapide a medicilor ambulanţieri, pregătiţi să intervină cu manevre de prim ajutor.

Feriţi-vă de mâncare nesănătoasă, fumat şi stres!

Cine suferă de cardiopatie ischemică trebuie să ştie că inima sa nu mai poate pompa suficient sânge, în timp ce, dacă inima bate neregulat, avem de-a face cu o aritmie. În unele cazuri, afecţiunile se pot manifesta chiar şi asociat, ducând la insuficienţă cardiacă sau infarct. Statisticile arată că bărbaţii au un risc cardiac mai mare decât femeile, dar în grupa de risc sunt incluse şi persoanele ai căror părinţi sau bunici au suferit de boli de inimă. Alţi factori de risc sunt: colesterolul crescut, obezitatea, diabetul, fumatul, dar şi stresul.
Cardiopatia ischemică presupune dilatarea părţii inferioare a inimii, care se dilată, din cauză că inima slăbită nu mai are putere să pompeze sânge în întreg organismul. Astfel, muşchiul cardiac îşi pierde forma şi devine, pe zi ce trece, mai slab. Peste 32.000 de hunedoreni suferă de cardiopatie ischemică, numărul celor depistaţi fiind tot mai mare, de la un an la altul, cel mai probabil şi pe fondul îmbătrânirii populaţiei. În cazul aritmiilor, deşi acestea apar frecvent şi sunt, în general, inofensive, fiind generate de emoţii intense sau efort, spre exemplu, o anumită categorie a lor poate duce la pierderea cunoştinţei şi există şi riscul de oprire a inimii. În acest caz, trebuie intervenit imediat asupra bolnavului, fie cu masaj cardiac, care se învaţă la cursurile elementare de prim-ajutor, fie cu respiraţie artificială, fie folosind tehnici de defibrilare. Cine suferă de aritmii cardiace ar trebui să ştie că lipsa unui element banal din alimentaţia zilnică, magneziul, poate perturba ritmul bătăilor inimii. Insuficienţa cardiacă descrie situaţia în care inima nu mai pompează cantitatea necesară de sânge organismului. Inima creşte în dimensiuni, deşi nu se opreşte. Acest tip de afecţiune poate duce la accident vascular, infarct sau embolism pulmonar.

Bolile de inimă sunt “pe viaţă”

Cine a fost diagnosticat cu o boală de inimă ar trebui să ştie că aceasta este cronică, dar majoritatea lor pot fi controlate, cel puţin în parte. Tratamentele actuale şi o dietă adecvată pot regla colesterolul, tensiunea arterială şi ritmul cardiac. De asemenea, pentru a revasculariza inima, medicii folosesc frecvent o procedură numită angioplastie, care presupune deschiderea arterelor blocate cu ajutorul unui cateter. O altă variantă de tratament este binecunoscuta procedură chirurgicală pe cord deschis: bypass-ul coronarian. O venă sau o arteră este recoltată de pe unul dinte membrele inferioare, de pildă, şi este grefată pe artera bolnavă, ocolind porţiunea bolnavă, întocmai cum o şosea de centură ocoleşte strada principală a unui oraş aglomerat.

Jumătate nici nu ştiu că sunt bolnavi

Din nefericire, cele mai recente statistici arată că, la nivel naţional mai bine de 40 la sută dintre oameni suferă de hipertensiune, iar jumătate dintre ei nici măcar nu ştiu că au această boală. Din cealaltă jumătate, a celor care ştiu, mai puţin de patru persoane din 10 urmează un tratament care poate ţine boala sub control. Pe de altă parte, bolnavii de hipertensiune ar trebui să fie conştienţi de faptul că, în afară de a fi o afecţiune în sine, hipertensiunea este, prin ea însăşi, un factor de risc pentru apariţia altor boli: diabet zaharat sau obezitate. De altfel, obezitatea însoţeşte, cel mai adesea, hipertensiunea arterială. Mai bine de 30 la sută dintre adulţii din România, inclusiv tinerii, suferă de obezitate, iar femeile sunt şi mai afectate de depunerile necontrolate de grăsime.

Spune-mi cât de repede alergi, ca să-ţi spun cât mai ai de trăit

Un studiu realizat între anii 1970 şi 1990 în Statele Unite, pe un eşantion masiv de 11.000 de bărbaţi, care erau sau fuseseră în trecut pacienţi ai unui centru medical, au arătat că, cu cât mai repde alergau, cu atât riscul de infarct era mai mic. Astfel, un bărbat de 55 de ani, care aleargă 1.500 de metri în 15 minute, prezintă un risc de infarct de 30 al sută, cel care termină cursa în opt minute are un risc de infarct de 10 la sută, iar cei care au terminat mai repede, dovedind o condiţie fizică excelentă, aveau un risc de infarct insignifiant, mai mic de cinci procente.