Mogulii români loviţi cel mai crunt de lupta anticorupţie şi criză

Criza economică, dar şi justiţia au lovit puternic afacerile unora dintre cei mai bogaţi români. Iată care sunt principalele “victime”. 

Dan Grigore Adamescu (65 de ani)

În 2002, avea o avere estimată la 60-70 de milioane de dolari. Criza economică mondială îl găseşte cu 700-900 milioane de dolari, Dan Grigore Adamescu reuşind să iasă din criză cu o avere estimată la 850 de milioane de euro în 2013. În Germania şi-a început afacerile, pe când avea 33 de ani, iar în România a pătruns în business în anul 1992, cu firma Megavision, în comerţul cu produse electronice. El şi familia sa deţin compania de asigurări Astra, magazinul Unirea din Bucureşti şi cotidianul România liberă. Din 6 iunie 2014, Adamescu se află după gratii, fiind arestat preventiv într-un dosar de corupţie. El este acuzat de procurorii DNA că a mituit un judecător cu 20.000 de euro pentru a da soluţii care îi erau favorabile în dosare de insolvenţă. Compania de asigurări Astra, aflată în proprietatea omului de afaceri, a fost zdruncinată puternic în această perioadă, fiind plasată în proces de administrare specială de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Dan Voiculescu (67 de ani)

Înainte de revoluţie, el a fost colaborator al Securităţii comuniste, director al Intreprinderii de Comert Exterior Vitrocim şi şef al reprezentanţei firmei cipriote Crescent, care exporta mărfurile regimului comunist, în colaborare cu ICE Dunărea, firma Securităţii. În capitalism, Dan Voiculescu avea să creeze imperiul mediatic reprezentat de Grupul Intact şi posturile de televiziune Antena 3 şi Antena 1.

De asemenea, este fondatorul grupului Grivco, unul dintre principalii jucători din domeniul agriculturii şi al comerţului exterior. La retragerea sa oficială din politică în 2002, fiicele sale, Camelia şi Corina Voiculescu, preluau atunci o avere de 250-300 de milioane de dolari, potrivit Top 300 Capital, pentru ca în 2009 să vedem familia Voiculescu la un vârf de 1,5 miliarde de euro. În 2013, însă, averea familiei Voiculescu scade la 340 de milioane de euro, potrivit estimărilor Capital. În 26 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 5 ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare. Curtea de Apel Bucureşti este aşteptată să dea o decizie definitivă, după mai multe amânări, următorul termen fiind fixat la 1 iulie. Într-un alt dosar, în mai 2013, procurorii DNA au început urmărirea penală atât împotriva lui Dan Voiculescu, cât şi faţă de fiica sa Camelia, precum şi faţă de directorul Antana Group, Sorin Alexandrescu. Acesta din urmă este învinuit că l-ar fi şantajat pe directorul unei alte mari companii media, RCS&RDS, Ioan Bendei, în legătură cu preluarea Antenei 1 pe cablu. Dan Voiculescu şi fiica sa l-ar fi sprijinit pe Alexandrescu în demersurile sale, susţin procurorii.

Zoltan Teszari (44 de ani)

În 2002, el avea o avere estimată la 60-70 de milioane de dolari de Top 300 Capital, pentru ca în 2007 să fie cotat la 2,7 miliarde de dolari. În 2013, averea lui Teszari a scăzut la circa 700 de milioane de euro, potrivit Top 300 Capital. Discret, supranumit şi Miliardarul-Fără-Chip, pe când avea doar 26 de ani, Teszari a pus bazele RCS, prin anul 1996, împreună cu omul de afaceri Ovidiu Crisan. În 2002, Teszari controla deja RCS, pe care a extins-o de la furnizare de servicii cablu TV la sisteme integrate de telefonie, Internet, televiziune. În prezent, Teszari deţine şi posturile TV tot mai influente Digi 24, cu o reţea locală vastă, precum şi Digi Sport.

Sorin Ovidiu Vântu (59 de ani)

Cândva unul dintre greii business-ului din România, SOV a decăzut la statutul de puşcăriaş. În 2002, Sorin Ovidiu Vântu avea avere de 400-500 de milioane de dolari. În pragul crizei financiare, în anul 2007, Vântu urca spectaculos la 2,1 – 2,3 miliarde de dolari, pentru ca în 2013 să îl găsim pe Vântu cu aproximativ 90 de milioane de euro rămaşi. Sorin Ovidiu Vântu a încercat să facă afaceri şi în vremea comunismului, când lucra ca gestionar de patiserie la Roman, judeţul Neamţ, însă a ajuns după gratii pentru delapidare. Atunci a semnat şi un angajament cu Securitatea, cu numele conspirativ Nus. În 1990, SOV pleca la drum în afaceri cu un ziar în Moldova, baruri şi magazine, pentru ca apoi să investească în bănci şi societăţi de valori mobiliare. Prin firma Gelsor a ajuns să facă tranzacţii la bursă. Numele său a fost legat de marele crah financiar al Fondului Naţional de Investiţii (FNI) din anul 2000, care a păgubit 300.000 de români care investiseră bani în FNI. În 2006, Vântu a devenit proprietar al postului Realitatea TV. Rapid, şi-a construit un imperiu mediatic – Realitatea-Caţavencu – cu posturi TV, radio, ziare şi o agenţie de ştiri, ceea ce i-a permis lui Vântu să joace puternic în politică. Metodele sale murdare şi investiţiile păguboase pe fondul crizei economice i-au adus lui Vântu şi prăbuşirea. În 2010 îi cedează Realitatea TV lui Sebastian Ghiţă. Tranzacţia, care viza managementul staţiei, îi aduce lui Vântu condamnarea pentru şantaj şi ameninţare, Ghiţă înregistrându-l pe SOV în timp ce îl ameninţa cu moartea.

Dinu Patriciu (64 de ani)

În 2002 avea o avere estimată la 150-200 de milioane de dolari, pentru ca în 2007 să ajungă cel mai bogat român, cu 3,3 miliarde de dolari. Atunci a vândut 75% din Rompetrol către compania kazahă de stat KazMunayGaz, pe 2,9 miliarde de dolari. În 2013, averea lui Dinu Patriciu mai era estimată la 250 de milioane de euro. De profesie arhitect, el a început afacerile cu un birou de arhitectură, imediat după Revoluţie, însă marile averi le-a strâns din petrol. În 1999 a preluat pachetul majoritar de acţiuni al Rompetrol, de la statul român, cele două rafinării din grup, Petromidia şi Vega, asigurând 32% din capacitatea de rafinare a ţării. În 2003, Rompetrolul lui Patriciu a beneficiat de ştergerea unor datorii la stat de 660 de milioane de dolari. De banii ăştia, Guvernul Năstase a subscris obligaţiuni emise de Rompetrol Rafinare, statul devenind acţionar în companie. Între timp, Dinu Patriciu a vândut afacerea kazahilor, însă datoria a rămas în litigiu. În 2013, Guvernul Ponta preferă o înţelegere cu KazMunayGaz, în care kazahii să cumpere 26% din acţiunile Rompetrol Rafinare de la statul român, contra a 200 de milioane de euro, bani pe care statul trebuie să-i pună într-un fond de investiţii, la care kazahii să intre cu încă 800 de milioane de dolari şi să demareze investiţii în industria din România.