Supermarket-urile hunedorene, aprovizionate de serele din Rovina, comuna Brănişca

Un inginer electromecanic din Rovina, comuna Brănişca, demonstrează că succesul în agricultură cu bani europeni nu este doar o vorbă goală: după trei ani de la construcţia serelor cu bani europeni, directorul firmei spune că a început să înregistreze profit. De altfel, serele din Rovina furnizează acum legume pentru majoritatea supermarketurilor din judeţul Hunedoara.

Serele de la Rovina se întind pe o suprafaţă de peste 8.000 de metri pătraţi şi furnizează castraveţi pentru majoritatea supermarket-urilor din judeţul Hunedoara

Investiţia a demarat încă din 2006, când patronii societăţii au cumpărat terenul unde aveau să fie construite serele, dar implementarea propriu-zisă a proiectului a durat trei ani, din 2008 până în 2011. Costul total al proiectului derulat de SC Sere Rovina SRL a ajuns la 1.300.000 de euro, însă directorul societăţii spune că a fost nevoie de sume suplimentare: “Noi am cumpărat terenul acesta cu ideea de a produce legume şi am încercat să vedem în ce mod putem obţine profit de pe urma agriculturii. Am discutat cu mai multe persoane avizate pentru a ne primi o orientare foarte exactă în domeniu şi ne-am interesat despre culturile recomandate în acest mediu. Am fost destul de reticenţi la început, dar consultanţii şi echipa de proiectare ne-au ajutat foarte mult în implementarea acestui proiect, în cadrul Măsurii 121, cu susţinerea APDRP. Din păcate, fiind o investiţie nouă, noi, neavând experienţă, nu ne-am gândit la toate detaliile. Este vorba de elemente care dau un plus de producţie, un puţ de apă, centrala termică, instalaţiile şi alte asemenea, la care noi nu ne-am gândit iniţial, iar când tragi linie constaţi că trebuie făcute şi acele investiţii, fără de care nu se poate. Au fost trei ani foarte, foarte grei, dar în final suntem mulţumiţi. E foarte clar că fără ajutorul sumelor venite de la Uniunea Europeană nu am fi fost aici şi, poate, în locul acesta ar fi fost şi astăzi un teren viran”, explică Ion Stan, directorul executiv al serelor de la Rovina. Din suma de 1,3 milioane de euro, 55 la sută au fost bani de la Uniunea Europeană, iar restul a fost suportat din bugetul propriu al societăţii, care, pentru a finaliza investiţia, a apelat la credite bancare.

Legume produse în judeţ pentru marile magazine

Administraţia serelor de la Rovina este dotată inclusiv cu un dispozitiv de procesat tomate. “În luna august, când este vârf de producţie în piaţă, iar preţul este foarte redus, folosim dispozitivele de producere a sucului de roşii, pentru a valorifica şi surplusul”, precizează Ion Stan. De anul acesta, însă, serele din Rovina înfiinţate cu bani europeni au produs două tipuri de castraveţi: lungi şi castraveţi cornichon (scurţi, mai mici). Directorul societăţii spune că serele au reuşit să atingă producţia estimată şi să onoreze cu succes toate contractele: “Suntem chiar măguliţi de faptul că hipermarketurile şi depozitele en-gros şi-au dat seama că avem o marfă de calitate, cu gust, nici vorbă de legume «de plastic», aşa cum se vorbeşte, în general, despre legumele vândute în altă parte decât în pieţe.

În acest moment, furnizăm marfă pentru hipermarketuri precum Kaufland, Carrefour şi Auchan. Tehnologii de la Rovina spun că, în această primăvară, producţia serelor la castravetele lung a ajuns la 145 de tone de castraveţi recoltaţi de pe 4.200 de metri pătraţi, în timp ce la castravetele cornichon producţia a fost de 120 de tone, pe o suprafaţă echivalentă. În acest moment, serele au nouă angajaţi permanenţi, dar apelează şi la munca zilierilor. Cu toate acestea, administraţia societăţii producătoare de la Rovina adaugă că este foarte dificil să găsească în sat lucrători serioşi, dispuşi să muncească.

Ferma legumicolă se va dezvolta prin GAL Sargeţia

O altă problemă cu care s-a confruntat în acest an administraţia serelor de la Rovina au fost temperaturile scăzute, în condiţii de precipitaţii abundente, care au compromis climatul din seră. Tehnologii spun că, în mod cu totul neaşteptat, în luna iunie a fost nevoie să fie pornită centrala termică, dar şi aplicate tratamente suplimentare, lucru care a dus la cheltuieli mai mari pentru obţinerea producţiei, în comparaţie cu anii trecuţi. Potrivit specialiştilor, ciclul de producţie la castravete durează aproximativ 4 luni, plantările de primăvară făcându-se în 15 februarie, iar recoltarea în luna iunie.

Hunedoreanul adaugă că, deşi nu mai intenţionează să dezvolte serele aplicând pentru o altă finanţare, a apelat, totuşi, la sprijin financiar prin GAL Sargeţia. Noul proiect prevede realizarea de solarii pe o suprafaţă de 1.200 de metri pătraţi şi cumpărarea unui motostivuitor. În acest caz, beneficiarul proiectului este fiul producătorului din Rovina, actualmente student la Cluj, Călin Stan, care va beneficia de sprijin financiar în baza unei linii de finanţare dedicată sprijinirii tinerilor fermieri. “E nevoie de un motostivuitor, pentru că acum avem unul închiriat, iar în solarii vom planta pe pământ, poate chiar legume bio. Acolo nu este un microclimat controlat, cu ajutorul căruia vom încerca să acoperim cererea de astfel de legume”, adaugă producătorul din comuna Brănişca.

Sere specializate pe producţia de castraveţi

Recoltarea se face automatizat, cu ajutorul cărucioarelor electrice, iar dacă este foarte cald, legumele sunt culese chiar şi de două ori pe zi

Sera din comuna Brănişca îşi vinde legumele în baza unui brand înregistrat la OSIM, “Corvinia”, de un grup local de producători. “Astfel vindem toată producţia, atât noi, cât şi ceilalţi nouă producători care fac parte din acest grup, iar pe viitor sperăm că vom beneficia şi de anumite facilităţi sau subvenţii”, precizează directorul general al serelor de la Rovina. Acesta spune că producătorii de legume în seră au mare nevoie de sprijin în ceea ce priveşte lemnul, care este şi scump şi greu de găsit. Directorul fermelor, Ion Stan, mai spune că ar fi fost mare nevoie de o sală de mese pentru muncitori, însă amenajarea acestei săli nu a fost permisă în baza proiectului.

Administratorul fermelor de la Rovina spune că, de acum, va cultiva în exclusivitate castraveţi, pentru că nu poate produce două tipuri de legume diferite în acelaşi timp. Serele nefiind compartimentate, microclimatul unic permite fie plantarea roşiilor, fie plantarea de castraveţi. Tehnologii de la Rovina au optat, definitiv, pentru a doua variantă, deoarece castravetele se pretează mai bine pe acest tip de sol şi în condiţiile climaterice de aici. “La început, în primul an, am plantat o jumătate din suprafaţă cu roşii şi o jumătate cu castraveţi. Anul următor am avut doar roşii, iar anul acesta castraveţi, şi a mers cel mai bine. În celelalte cazuri au apărut probleme, din cauza mediului, care ar fi trebuit să fie diferit pentru cele două culturi, iar noi nu avem cum să realizăm două microclimate distincte în sere, din cauză că acestea nu sunt compartimentate”, precizează directorul general al societăţii, Ion Stan.