Singura unitate de învăţământ alternativ de tip Waldorf din judeţ, recunoscută de Ministerul Educaţiei, îşi închide porţile. Părinţii copiilor care, anul acesta inclusiv, au învăţat în regim Waldorf, spun că regretă decizia autorităţilor de a lichida acest sistem. Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Hunedoara, pe de altă parte, afirmă că aceasta era singura soluţie, în condiţiile în care numărul de elevi este tot mai mic şi unitatea genera un deficit bugetar considerabil.
“«Dar ce are şcoala asta aşa special de se face o tragedie că se închide? Iaca se mută copiii la şcoala unde merge toată lumea şi toţi ajung să o termine cumva…», ar putea fi răspunsul celor care privesc cu uşurare închiderea acesteia, ca pe o grijă de care au scăpat. […] În fiecare dimineaţă, fiecare copil se întâlnea cu o mână întinsă şi o privire caldă care erau numai pentru el. Strângerea de mână şi oglindirea privirii pentru o clipă erau semnele că cineva îl înţelege, îl apreciază şi îl respectă. În privirea aceea de o clipă era ascuns un secret numai al celor doi, dascăl şi elev, că fiecare contează pentru celălalt. […] Unii dintre ei i-au învăţat şi pe părinţi să mulţumească pentru bucate înainte de a începe să mănânce. […] Aici s-au obişnuit ca la o întrebare să poată răspunde corect, în mod diferit, fiecare după creativitatea şi structura propriei personalităţi. În acest fel, mi se pare uşor de explicat de ce copiii vin cu drag la o astfel de şcoală. Esenţa meseriei de dascăl e dincolo de dosarele cu portofolii şi bătălia pentru puncte. […] “Rezultatele” pot să însemne mai mult decât atât şi au mai multe valenţe în momentul în care copilul ori tânărul se întâlneşte cu viaţa reală… cum ar fi clădirea caracterului, capacitatea de a colabora versus dorinţa de competiţie, sau capacitatea de a face faţă unor situaţii neprevăzute; iar viaţa e bogată în astfel de experienţe… […] Şcoala Waldorf a demonstrat că poate fi creată o legătură adevărată cu copiii, astfel încât şcoala să fie atractivă pentru ei. […] Din păcate, acestea sunt înăbuşite uneori de sistem. Şcoala Waldorf a fost înfrântă de concurenţa din sistem? Da… Sau Nu? […] Merită un gând de recunoştinţă toţi dascălii, părinţii şi copiii care au pus umărul la construirea şi înălţarea acestei şcoli, dar şi cei care au părăsit-o. Cu toţii facem parte din destinul acestei şcoli. […] Sunt profund recunoscător, ca părinte, pentru şansa pe care au avut-o copiii mei de a fi elevi la această şcoală. «Rezultatele», care se văd la vârsta maturităţii lor, mă determină să privesc cu respect această pedagogie şi strădania dascălilor de a face educaţie în spiritul ei”, scria Adrian Iacob Pintea pe unul dintre site-urile de socializare referitor la închiderea Şcolii Waldorf din Simeria.
Şcoală fără note, cursuri de plăcere!
Puţină lume ştie, cu exactitate, ce presupune şcolarizarea într-un asemenea sistem. În primul rând, o alternativă la sistemul educativ tradiţional. Diferit este modul de lucru cu elevii, totul fiind axat pe nevoile copilului, care este văzut ca un unicat, nu ca un element de masă. Şcoala Waldorf urmăreşte să dezvolte mai ales latura creativă şi abilităţile fiecărui copil şi este interesată de evoluţia lui reală, nefiind centrată pe memorare. În şcoala Waldorf nu se dau note, nu există catalog, iar elevii învaţă de plăcere. La sfârşitul semestrului se face o evaluare, în funcţie de modul în care copilul a răspuns la ore, felul în care şi-a făcut temele şi a interacţionat la ore. Evaluarea semestrială şi, apoi, anuală echivalează cu situaţia şcolară întocmită de profesori în sistemul tradiţional de învăţământ, iar examenele susţinute de elevii şcolii Waldorf sunt aceleaşi cu examenele pe care trebuie să le treacă elevii din învăţământul de masă. Dascălii din sistemul Waldorf spun că el se adresează părinţilor care doresc să le ofere copiilor un alt fel de educaţie. Inspectorul General al Inspectoratului şcolar al Judeţului Hunedoara, Maria Ştefănie, declară că structura Şcolii Waldorf, din Simeria, nu a mai putut fi menţinută din cauza scăderii drastice a numărului de copii în oraş şi, implicit, în structura şcolii amintite. Directorul adjunct al Colegiului Tehnic de Transport Feroviar “Anghel Saligny” din Simeria, responsabil cu Şcoala Waldorf, Paul Olar, spune că această formă de învăţământ a fost unică în judeţul Hunedoara.
Elevi puţini, bani puţini
Potrivit profesorului, în ţară mai există şcoli Waldorf în Timişoara, Iaşi, Bucureşti şi Cluj, în timp ce alte patru şcoli au fost deja închise în oraşe mult mai mari decât Simeria: Constanţa, Braşov, Râmnicu Vâlcea şi Sighişoara. La Simeria, conform responsabilului cu Şcoala Waldorf, care a fost ani la rând profesor de istorie în sistemul alternativ, acesta a fost lichidat în judeţul Hunedoara din cauză că numărul mic de elevi nu justifica cheltuielile foarte mari, costuri care duceau la un deficit anual de 150.000 de lei (1,5 miliarde de lei vechi). “Ca să vă dau un exemplu, în clasa întâi au fost doar trei copii, în clasa a doua nouă, în clasa a treia 14, iar în clasa a patra – opt, în condiţiile în care numărul minim de copii la o clasă trebuie să fie de cel puţin 15, iar la noi se studia în clase simultane: clasa întâi împreună cu clasa a doua, iar clasa a treia împreună cu clasa a patra. La gimnaziu, numărul de copii, pe clase, variază între 11 şi 16. Or, acum învăţământul este finanţat în funcţie de numărul de copii, fiecărui elev, în funcţie de nivelul în care se regăseşte, revenindu-i în jur de 2.000 de lei. Scăzând numărul de elevi, şcoala ajunsese la cheltuieli mult mai mari decât veniturile. Pe de altă parte, o problemă reală era şi asigurarea cadrelor didactice specializate pe predarea în regim Waldorf. Fiecare dintre acestea trebuiau să fi absolvit cursurile Colegiului Waldorf, din Capitală”, adaugă Paul Olar.
100 de copii în minus, în fiecare an
Directorul adjunct al Colegiului Tehnic de Transport Feroviar “Anghel Saligny” din Simeria mai spune că, începând cu anul 2010, şcoala a intrat în componenţa colegiului amintit, tocmai din cauză că numărul elevilor scăzuse sub 200, iar legea nu îi mai permitea şcolii să îşi menţină personalitatea juridică proprie. Asta după ce Şcoala Waldorf din Simeria a avut inclusiv clase de liceu, ultima generaţie de absolvenţi fiind cea a anului 2006-2007. Din anul 2004, când numărul elevilor Şcolii Waldorf era de 290, acesta a ajuns acum la numai 90. “Trebuie să specific faptul că o treime dintre copiii de la Şcoala Waldorf au fost aduşi aici de la şcoala generală din oraş pentru că, pur şi simplu, nu mai făceau faţă la învăţământul de masă, ajungând să aibă corigenţe şi repetenţe. Ei au fost împinşi spre învăţământul Waldorf, care este mai permisiv şi le permitea să promoveze anul şcolar. Din toamnă, ei se întorc în clasele de unde au plecat”, adaugă Paul Olar. Conducerea Colegiului Tehnic Feroviar “Anghel Saligny” din Simeria menţionează că numărul copiilor este în scădere în tot oraşul, deci şi la nivelul unităţii de învăţământ care include Şcoala Waldorf. Colegiul Tehnic Feroviar a ajuns, de la 2.100 de elevi, în momentul constituirii lui în noua structură de funcţionare, în 2010, la numai 1.700 de elevi anul acesta.
Şcoală trimisă cu camionul, din Elveţia
Şcoala are la bază pedagogia Waldorf, care a apărut la începutul secolului al XX-lea, creatorul ei fiind Rudolf Steiner, renumitul antropolog care creat o şcoală la cererea proprietarului fabricii de ţigarete Waldorf Astoria, din Stuttgart, într-o Germanie secătuită de Primul Război Mondial. Şcoala a fost concepută pentru a se adresa tuturor copiilor, ţinând cont de cele trei componente ale fiinţei umane: gândire, simţire şi voinţă. Această formă de învăţământ s-a răspândit, mai întâi, în ţările germanice, după care s-a răspândit în întreaga lume, ajungând şi în România, la începutul anilor ‘90. Federaţia Mondială Waldorf a făcut, la acel moment, o vizită în judeţul Hunedoara, la invitaţia antropozofilor din România. În vara anului 1990 un grup de 14 persoane din zona Simeria-Deva au vizitat Şcoala Waldorf din Chatou-Paris. Pe unii dintre ei vizita i-a marcat pentru tot restul vieţii, astfel încât, odată întorşi acasă, nu au mai fost de acord să se întoarcă niciodată la ceea ce făceau înainte. Astfel a luat naştere grupul de iniţiativă care s-a ocupat de înfiinţarea Şcolii Waldorf în judeţul Hunedoara.
Primul curs, destinat persoanelor care erau interesate să afle despre pedagogia Waldorf, a fost organizat în 1991, la Deva. Însă pentru că aici nu s-a găsit o clădire pentru deschiderea unei şcoli Waldorf, aceasta a fost inaugurată, în cele din urmă, la Simeria. Aici s-a putut dschide o asemenea şcoală pentru că Asociaţia “Hans Spalinger” a pus la dispoziţie spaţiul necesar. Clădirea în care a funcţionat liceul Waldorf, iar, mai nou, gimnaziul, este o fostă şcoală modulară care a funcţionat mai bine de 30 de ani în Elveţia şi care, ulterior, a fost demontată şi trimisă cu camioanele în România. Directorul adjunct al Colegiului Tehnic de Transport Feroviar “Anghel Saligny” din Simeria, Paul Olar, responsabilul cu Şcoala Waldorf, adaugă că şansele ca sistemul de predare alternativ să fie reluat la Simeria sau în judeţul Hunedoara sunt foarte puţine. Acesta adaugă că “Asociaţia «Hans Spalinger» şi primăria Simeria vor să menţină spaţiul fostei şcoli cu aceeaşi destinaţie – copiii, aşa că vor organiza aici un club al copiilor, unde vor fi susţinute ateliere de artă, muzică şi dans. Mai mult, toţi profesorii de la şcoala Waldorf îşi vor păstra normele şi vor continua să lucreze împreună cu noi, aşa că îi asigurăm pe părinţi că vom face tot ce ne stă în putinţă pentru ca elevii să se integreze cât mai uşor în sistemul învăţământului de masă”. În judeţul Hunedoara mai funcţionează încă două forme alternative de învăţământ, în afara sistemului Waldorf. Este vorba despre sistemul “Step by step” şi şcolile de pedagogie curativă, destinate copiilor cu nevoi speciale.
Poza e greșită. Poza aparține Centrului de Pedagogie Curativă Simeria și nu Școlii Waldorf Simeria. Sunt două lucruri diferite.