Silvan Toma: “Voi sprijini necondiţionat fotbalul hunedorean”

Tânăr şi entuziast, la cei doar 28 de ani ai săi, omul de afaceri Silvan Toma s-a hotărât în această toamnă să intre pe tărâmul atât de controversat al fotbalului, din postura de finanţator. Dorinţa lui cea mai mare este să readucă fotbalul de pe Cerna acolo unde îi este locul, să facă saltul în liga a doua şi mai apoi în prima. Despre fotbal, despre controverse şi despre dorinţele sale legate de fotbalul hunedorean, am stat de vorbă şi am transcris conversaţia în rândurile de mai jos.

Silvan Toma

Reporter: Domnule Toma, cum aţi ajuns în lumea fotbalului?
Silvan Toma: Relativ întâmplător. A fost un concurs de împrejurări în urma căruia am ajuns să mă implic la FC Hunedoara.

Vă place fotbalul?
Îmi place sportul în general, şi fotbalul în special. A fost şi motivul care m-a determinat să mă implic financiar la acest club.

Cei care investesc bani în fotbalul românesc, cu precădere în ligile inferioare, în cele mai multe cazuri nu reuşesc să amortizeze investiţia făcută.
Sunt conştient de acest lucru. Mi-am asumat însă acest “proiect”. Sunt însă convins că pe parcurs, cu un centru de copii şi juniori foarte puternic, vom reuşi să mai amortizăm din investiţiile pe care le-am făcut şi le vom face în continuare la FC Hunedoara.

Aţi început această investiţie destul de târziu, cu doar două săptămâni înainte de startul ligii a lll-a. Fusese un prim sezon ratat în această ligă, când la Hunedoara a fost un alt investitor, unul, să spunem “strategic”, care a promis multe şi a făcut puţin.
Nu vreau să comentez nimic referitor la ce s-a întâmplat înainte. Noi încercăm să recuperăm dezavantajul creat prin implicarea noastră târzie, cu doar două săptămâni înainte de începerea competiţiei din sezonul 2011-2012. Am reuşit să terminăm turul pe o poziţie onorabilă, iar pauza competiţională ne va oferi suficient timp pentru a ne replia şi a găsi cele mai bune soluţii pentru a ne atinge obiectivul.

A fost un început de campionat destul de ezitant, cu un tehnician, Lincar, mult prea plin de el, şi cu mulţi jucători aduşi de el, dintre care puţini erau şi fotbalişti. O evoluţie lipsită de culoare, de spectacol. Până la urmă, după înfrângerea de acasă din meciul cu CFR Simeria (n.r. 0-1), un “derby” al orgoliilor, aţi renunţat la serviciile lui Lincar.
Într-adevăr, după acest tur de campionat, putem trage primele concluzii. Probabil, selecţia făcută în scurtul timp pe care l-am avut la dispoziţie a fost una neprofesionistă. Nu are rost să mai comentăm despre ceea ce a fost, trebuie să privim în viitor şi să tragem învăţăminte din greşelile făcute.

A fost o despărţire “amiabilă” de antrenorul Lincar sau, aşa cum se aude, i-ar fi convenit să plece, urmând să fie plătit pe toată durata contractului?
Ne-am despărţit în bune condiţii. Lincar a fost plătit pentru cât a muncit.

Tot atunci, v-aţi despărţit şi de o serie de jucători. Printre ei şi de fostul “căpitan”, Bilia, un fotbalist cu calităţi, chiar dacă în planul educaţiei avea carenţe.
Probabil că o parte dintre cei care au plecat de la echipă ar fi făcut faţă din punct de vedere fotbalistic. Însă din punct de vedere al caracterului, am serioase dubii.

Cum aţi ajuns la profesorul Aurel Şunda, un antrenor cu o carte de “vizită” solidă, care a reuşit câteva promovări spectaculoase pe prima scenă fotbalistică?
Timpul nu-mi permitea, la acel moment, să încerc variante care ar fi putut sau nu să dea rezultate. Realizările domnului profesor Şunda îl recomandau drept una dintre persoanele îndreptăţite pentru această funcţie. Aşa că, în urma discuţiilor avute, am hotărât să colaborez cu Domnia Sa.

Să înţeleg că aţi avut un “sfătuitor” mult mai bun decât atunci când l-aţi adus pe Lincar?
În general, îmi place să ascult persoanele din jurul meu în care am încredere. Am fost sfătuit să apelez la domnul profesor şi nu regret pasul făcut. Atât din punct de vedere al cunoştinţelor sale fotbalistice, cât şi din punct de vedere uman.

Şi noi, ziariştii, am apreciat că cel mai bun transfer pe care l-aţi făcut în acest tur a fost aducerea pe banca tehnică a lui Şunda.
Mă bucur, şi acest lucru îmi reconfirmă faptul că am luat o decizie corectă.

Au fost şi “voci” care au spus că a venit Şunda şi s-au pierdut patru puncte pe propriul teren. Personal, cred că lotul pe care l-a avut la dispoziţie, din punct de vedere valoric, a fost unul destul de “subţire”.
Nu ştiu dacă domnul Şunda putea să facă mai mult având aceste “baze” de la care a plecat dânsul. A făcut tot ceea ce a fost posibil, iar cu transferurile pe care le vom face în iarnă, sunt convins că va face dovada valorii pe care o are ca antrenor.
Sunteţi dispus să băgaţi adânc mâna în buzunare pentru a aduce acei fotbalişti de care aveţi nevoie pentru a promova?
Nu ştiu dacă termenul de “a băga adânc mâna în buzunare” este cel mai potrivit. Pot să spun că vom încerca să facem aceste transferuri obiectiv şi că ne putem atinge scopul, acela de a promova la vară în liga secundă.

A fost o ultimă partidă în acest tur, pe undeva decisivă în privinţa păstrării şanselor de promovare. O eventuală înfrângere la Beiuş ar fi mărit “ecartul” la 11 puncte de această echipă. Prin victoria obţinută de hunedoreni (n.r 1-0) distanţa de liderul actual, ACS Recaş, este de doar şase puncte, una rezonabilă, ţinând cont că în prima etapă a returului veţi juca pe terenul bănăţenilor, într-o partidă tot de “şase” puncte.
Aşa este. Victoria de la Beiuş a fost una foarte importantă, una a grupului, în ciuda tuturor speculaţiilor făcute pe marginea acestui meci. M-a impresionat în mod plăcut determinarea, angajamentul jucătorilor.

Aţi văzut toate meciurile echipei pe care o finanţaţi. Care au fost cele cu plus, dar şi cele care v-au necăjit cel mai mult?
În general, accept foarte greu înfrângerile. Privind foarte obiectiv lucrurile, au fost şi eşecuri care nu au fost determinate exclusiv de lipsa de determinare şi de voinţa jucătorilor. Înfrângerile sunt înfrângeri, trebuie să le acceptăm, chiar dacă nu sunt obişnuit cu aşa ceva.

Silvan Toma

Sunteţi un tip care se manifestă la meciurile echipei. Le trăiţi la intensitate maximă?
Îmi place să reuşesc întotdeauna ceea ce îmi propun. Această implicare la clubul de fotbal este unul dintre lucrurile la care am pus mult suflet. Sper să reuşesc spre a nu dezamăgi miile de suporteri, care sunt convins că, odată ce vor fi rezultate, vor reveni lângă echipa de fotbal, indiferent că ea se va numi Corvinul sau FC Hunedoara.

Din păcate, aveţi dreptate. După jocul cu Simeria, unde au asistat aproape 1.000 de spectatori, numărul lor s-a diminuat considerabil.
Era şi normal să se întâmple acest lucru. A fost semnalul decisiv care mi-a arătat că mergeam pe un drum greşit. Am avut tăria să recunosc acest lucru, am luat măsurile care am crezut că sunt cele mai potrivite şi sper ca, la final, lucrurile să fie aşa cum ne dorim cu toţii.

Veţi încerca să faceţi transferuri cât mai chibzuite, dar în acelaşi timp valoroase pentru a forţa promovarea. Aveţi deja o listă făcută în acest sens?
Avem o listă de fotbalişti cu care vom purta discuţii. Vom căuta să aducem la Hunedoara jucători valoroşi, în prejma cărora să creştem tinerii noştri, localnici. Astfel încât să reuşim să formăm o echipă competitivă, un “mix” între fotbalişti valoroşi şi cu experienţă şi tinerii Hunedoarei, cu plusul lor de entuziasm.

În general, cluburile îşi respectă valorile pe care le-au avut de-a lungul timpului. Corvinul a avut o generaţie de excepţie în anii ’80. Îi veţi atrage în acest proiect?
Parte dintre ei se regăsesc în acest “proiect”. Bineînţeles că vom încerca o “coagulare” a tuturor valorilor locale pentru dezvoltarea acestui proiect. Continui, de asemenea, să cred că vom avea şi sprijinul autorităţilor locale pentru a duce la bun sfârşit ceea ce ne-am propus.

Material sau verbal?
Şi material, şi verbal şi moral. Consider că este imperios necesară o uninue a tuturor acestor vectori.
Să spunem că la sfârşitul acestui campionat (cu toate că nu ne dorim acest lucru) FC Hunedoara nu va promova. Vă veţi retrage?
Nu vreau să mă gândesc la această variantă. Dacă, totuşi, se va întâmpla aşa ceva, cu toate că nu cred, vom trata lucrurile cu calm, ne vom aduna forţele şi…, bineînţeles că nu voi renunţa.

Hunedoara a însemnat ceva pentru fotbalul românesc. Suporterii, atât cei care au prins “epoca” Corvinul, dar şi cei tineri care au văzut acea echipă doar pe casete, îşi doresc ca aici să avem măcar un club în liga secundă, dacă nu în prima. Una este să joci cu UTA, Oradea, Baia Mare, şi alta să evoluezi pe la Becicherecu Mic, Valea lui Mihai sau nu ştiu ce alte comune.
Aveţi dreptate. Este ruşinos că s-a ajuns aici. Din păcate acest lucru s-a întâmplat din cauza unor oameni care acum se erijează în mari apărători ai fotbalului hunedorean, dar care nu şi-au dorit decât obţinerea unor beneficii materiale.

Ce să înţeleagă suporterii până la urmă?
Vreau să-i asigur că voi sprijini necondiţionat fenomenul fotbalistic şi voi face tot ceea ce îmi stă în puteri pentru a aduce fotbalul hunedorean în elita fotbalului românesc. Mi-aş dori ca acest club să se numeasă Corvinul, dar acest lucru este independent de voinţa mea. Corvinul este o stare de spirit, este în fiecare dintre noi, şi trebuie să facem tot ce este posibil pentru a readuce acest spirit pe stadion.

Se apropie finalul anului şi aveţi ocazia să transmiteţi un mesaj prin intermediul săptămânalului REPLICA.
Vreau să mulţumesc tuturor pentru sprijinul acordat clubului şi să le urez sărbători fericite tuturor hunedorenilor. Să ne dea Dumnezeu un an mai bun!