Route68, aventura rock a verii

Distracţie, muzică şi libertate: un trio cu efect tonifiant găsit doar la “Route68 Summerfest”. De patru ani, mii de iubitori ai rock-ului se adună în ultimul weekend din iulie la cel mai important eveniment de profil din vestul ţării. Cum totul se întâmplă “în larg”, într-un parc de aventură, te poţi distra şi relaxa din plin timp de două zile, într-o atmosferă care te rupe de ritmul urban şi te pune faţă în faţă cu senzaţia de zbor liber.

Zona de campare oferită de organizatorii Route68 Summerfest a fost, anul acesta, şi mai aglomerată

Mii de tinerii vin cu cortul să trăiască două zile de libertate rock la Gurasada Park. O fostă locaţie militară este acum parc de aventură şi, în iulie, e centru cu ritm cardiac încins. Staff-ul Summerfest s-a prins că locul poate deveni o gazdă primitoare şi fără mofturi, iar atmosfera este visul oricărui adolescent, departe de ochii părinţilor. De pe afişul evenimentului, câteva nume îţi trag cu ochiul şi te îmbie să petreci un altfel de sfârşit de săptămână. Pleci şi câştigi… Cu intrare de pe Europeanul 68, mai cunoscut sub denumirea de DN7, drumul de ţară către Gurasada Park este flancat de vineri seara cu maşini pe ambele părţi – reacţia noului venit este una de uimire, pentru că nu te aştepţi să găseşti aici o aglomerare auto ca în marile oraşe. Tineri vin necontenit. Nu treci uşor de pază – oricum, nu fără brăţara de un verde fosforescent pe care scrie mare numele festivalului. Pe jos, în câteva minute, ajungi în camping, care e deja plin de corturi şi tineri strânşi în grupuleţe, la poveşti. Ultima geană de lumină apune frumos. Din dreapta, de pe scenă, sunetul muzicii se întinde peste tabără. Unii iau o cină frugală, alţii s-au pus deja pe distracţie, cu sticlele şi dozele de bere aşezate alături, pe butuci. Drumul desparte parcă două lumi – pe scenă urlă muzica, dincoace de ea se amestecă cu greierii care ţârâie în orchestră. Mirosul de iarbă şi mere de vară se potriveşte cu şoaptele care răzbat din corturi. “La anul, tot aici, tată! Tot aici…”, oftează de plăcerea libertăţii un puşti de 13 ani din Deva. Alături, prietenul său spune: “Este foarte tare! Cel mai tare festival al judeţului, este distracţie, muzică bună… Orice! De toate!”. Cristian este pentru prima dată la Route68 Summerfest şi e convins: “Prima ediţie şi nu ultima.”.

“Orice! De toate!”

Senzaţia de libertate este totală – mult cer, spaţiu larg, oameni care îşi văd de ale lor şi o grămadă de alegeri. Toţi băieţii sunt la blugi şi tricouri inscripţionate cu numele unor formaţii celebre şi, rar, apare şi câte o fată în fustă, neapărat, scurtă. Brusc, îţi dai seama ce e diferit: nu se foloseşte Internetul! Nu se face niciun selfie! E de mirare că puştii au renunţat la butonarea mobilelor şi la postările pe Facebook în schimbul poveştilor cu amicii. Mai mult, stau la cort. “E chiar confortabil şi ne place, am mai ieşit cu cortul de câteva ori, dar cu părinţii. Sunt prima dată singur şi este super fain. Te simţi foarte bine aşa, de capul tău, doar cu prietenii”, recunoaşte Flavius, 12 ani. De alături, o fătucă zâmbeşte: “Este ca şi cum ai gusta un pic din viaţa de student, fără părinţi. E mişto!”. Pe lângă saltele gonflabile, în cort mai au doar nişte rucsacuri cu haine şi câteva sticle de apă. Nici nu trebuie mai mult. Berea e afară… pe ducă. Câţiva metri mai încolo, skaterii din Simeria şi Orăştie fac figuri pe half pipe, pista special construită pentru fanii sportului. Reuşesc să se ţină destul de bine pe plăci, ţinând cont de cantităţile de lichid savurate până la lăsarea serii.

Cum e la Summerfest? “Întuneric”, răspunde un glumeţ. “Ne dăm pe skate şi bem bere. E fain, îmi place locul ăsta. Am auzit că sunt două scene, dar nu am dat decât de una, nu ştiu unde este aialaltă”. Un alt skater este încântat de loc: “E bine că avem minirampă şi ne putem da pe skate, este muzică bună şi multă lume. E distracţie! Nebunie. Eu plec în seara asta, dar mă întorc mâine, tot pentru skate şi pentru muzică. Unii îşi permit să stea la cort, alţii au de lucru. Ne întoarcem la distracţie, nicio problemă. E vară! E foarte frumos şi îi aşteptăm şi pe restul. Veniţi la Gurasada, la skate!”.

Gramatică live

Alţii vin la tiroliană, o parte se răcoresc în piscină, unii vin cu motoarele, câteva sute, cu bicicletele. “Sâmbătă, la concurs, am avut înscrişi 200 de biciclişti din toată ţara, chiar Galaţi, Bucureşti sau Botoşani. Le-au plăcut cei 68 de kilometri ai ambelor trasee şi dacă îi vedeţi plini de noroi în poze, să ştiţi că s-au băgat de plăcere prin bălţi, nu că ar fi fost forţaţi”, îi dă în vileag Irina Onescu, director de festival.

La Gurasada Park, sunt o mulţime de “resorturi” pentru fiecare, numai bune pentru timpul liber, chiar dacă unii par înscrişi doar la cozile de la baruri. Lângă un cort, un grup mare de tineri face roată în jurul berilor. Sunt “veterani”, vin aici de la prima ediţie, cuceriţi de senzaţia de libertate: “E bestial! Facem fain pe muzică bună”, zice unul, altul completează: “Atmosfera este cea mai tare, oameni frumoşi, nu-ţi are nimeni treaba…”. Lângă chioşcuri, berea curge gârlă, alături de alte colege cu mai multă tărie: “Îi aşteptăm pe clienţi cu Roata Norocului. Dacă sunt nehotărâţi şi nu ştiu ce să bea, dau cinci lei – tarif unic, învârt şi beau ce le cade”, spune barmanul de la Ciuc. De alături, un grup de băieţi râde atât de vârtos, încât e clar că au “ceva” la bord: “Berea se cere cel mai mult, dar dăm şi băuturi alcoolice, mai puţin sucuri şi ceai. Apa, dimineaţa. Berea e motorul românilor”. Cristian, un puşti de cinci ani din sat, se împleticeşte printre picioarele adulţilor – a venit să asculte rock: “Îmi place mâncarea, chiar şi muzica, dar cel mai mult am venit pentru Zdob şi Zdub”. La coadă, la bere, îl găseşti şi pe Mirco – sâmbătă, pune muzică – de la trei dimineaţa, el este cel care închide festivalul: “Mă pregătesc… beau bere, aştept Viţa de Vie, ascult Robin and the Backstabbers. E fain aici, e acasă”. O fată frumoasă umple cu îndemânare halbele şi o voce răguşită de atâta cântat întreabă: “Alcool aveţi? Daţi-mi două!”. Tânăra pufneşte în râs: gata, l-a remarcat. De pe scenă, se aude vocea solistului: “Vă rog eu frumos să nu mai puneţi virgulă între subiect şi predicat. Să nu mai faceţi asta! Niciodată!”.

Hora rock

Evenimentul este numit după cel mai popular drum european care străbate România. “Este foarte mişto la Route68, dacă nu aţi fost, mai facem o ediţie anul viitor, să veniţi! Se cântă, se dansează, se bea bere, se stă la cort – toate cele enumerate şi încă pe atât mai mult. La Route 68, este vorba de atmosferă, de culoare, este o lume foarte mişto, public extraordinar şi ne bucurăm că se întâmplă aşa ceva în judeţul Hunedoara”, spune Irina Onescu.

Scena principală e inima festivalului şi ritmul bate rock. Vineri, pulsul publicului o ia razna când pe scenă urcă Zdob şi Zdub. Basul, fluierul şi tobele aprind tinerii care saltă în joc, pe ritmul cu iz şi vers de Moldova: “Aşa-i rodul spicului/ Iaca este, iaca nu-i”. Solistul cântă fantastic şi trupa îi ţine isonul. E spectacol total la Gurasada şi Roman Iagupov îndeamnă valul de oameni: “Haida, haida!”. Se dansează în pereche, în grup sau zeci de tineri se prind într-o horă lungă care sparge rândurile de rockeri. Zdubii cântă adevărat: “Trece vremea neamului/ În schimbarea veacului/ Aşa-i soarta neamului/ Iaca este, iaca, nu-i!” O oră de hardcore moldovenesc în care toţi cântă şi joacă: “Bună seara, suntem Zdob şi Zdub, suntem la Route68 Gurasada Park, ediţia a patra. Şi ca de obicei, gaşca din Moldova susţine festivalul de vară, care are un nivel foarte bun pentru tineret, în acest loc pitoresc, foarte verde, cu spiritul de rock and roll adevărat. Noi în România ne simţit ca acasă, cu publicul fierbinte. Atmosfera este excelentă”, zice solistul Roman Iagupov, după concert. Cei de la Viţa de Vie au închis seara şi au dat adunarea în faţa scenei. Nu oricine gustă asemenea muzică, dar iubitorii de rock au pus Gurasada pe harta fiecărei veri. “Basul şi cu toba mare! Gurasadaaa!”, strigă Adi Despot de pe scenă şi apoi, după concert, zice: “Este bestial. E a treia oară când venim aici şi ne simţim bine de fiecare dată. Ce poate să fie mai mişto decât să vii într-un spaţiu frumos ca ăsta, cu o instalaţie de sunet puternică şi foarte mulţi oameni în faţa scenei. Este perfect. Noi pe scenă facem ce ştim mai bine: “We gonna rock the night!”.

Sâmbătă, pe “main stage”, Alternosfera şi Cargo au extaziat publicul. Mai bine de trei mii de tineri au fost în acest an la Route68: “A fost de departe cea mai reuşită ediţie. Sâmbătă, petrecerea s-a terminat dimineaţa, la opt, când barurile s-au deschis cu lume dansând pe tejghea. Cel puţin două din trupele tinere care au cântat pe scena a doua au fost remarcate de impresari”, povesteşte directorul de festival, care promite o ediţie 2015 şi mai tare. Şi vorba Zdubilor: “Mulţi ani înainte! Love and pace!”.