Numărul îmbolnăvirilor cu hepatită este în creştere

În primele cinci luni ale acestui an, aproape 30 de hunedoreni au fost diagnosticaţi cu una dintre formele de hepatită acută,

iar anul trecut au fost descoperite aproape 1.200 de cazuri noi de hepatită cronică, mai mult cu peste 370 de cazuri faţă de anul anterior. Din nefericire, incidenţa hepatitei virale tip A a fost, în 2012, de aproape 17 la 100.000 de locuitori, cu 35 la sută mai mare faţă de 2011, când România se afla pe primul loc (!) în Uniunea Europeană la capitolul îmbolnăviri. Mai mult, România se situează pe ultimul loc din 30 de state europene în ceea ce priveşte accesul pacienţilor cu hepatită la tratament şi servicii medicale de specialitate.

Medicul Cecilia Birău, coordonatoarea activităţilor de promovare şi educaţie în Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara, spune că, la nivel global, hepatitele virale ucid 1,5 milioane de oameni, în fiecare an, la fel de multe decese ca şi cele prin HIV / SIDA. De asemenea, hepatita virală este principala cauză de cancer hepatic, iar cancerul hepatic este a doua cauză de deces prin cancer. “Conform Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, în 2012, incidenţa hepatitei virale tip A a fost de aproape 17 la 100.000 de locuitori, cu 35 la sută mai mare faţă de 2011, când România se afla pe primul loc între incidenţele din Uniunea Europeană.

Hepatita B, pe de altă parte, este una dintre cele mai frecvente infecţii virale din lume. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că două miliarde de oameni au fost infectaţi cu virusul hepatitei B şi aproximativ 350 de milioane de oameni trăiesc cu infecţii cronice. În ceea ce priveşte hepatita C, la nivel mondial există aproximativ 170 de milioane de oameni infectaţi cronic cu acest virus şi se estimează că 4 milioane de persoane sunt infectate în fiecare an. În Europa, aproximativ un adult din 50 este infectat cu virusul hepatitic B sau are infecţie cronică cu virus hepatitic C”, explică medicul Cecilia Birău.

Se estimează că în România sunt 10 la sută dintre cei 12 milioane de bolnavi de hepatită C care ar fi în Europa. Îngrijorător este faptul că specialiştii prognozează un vârf al incidenţei hepatitei în anul 2020, în urma cumulului numărului de pacienţi infectaţi înainte de anul 1989, cu persoanele nou infectate prin utilizarea de droguri intravenoase, tatuaje sau piercing. Mai mult, potrivit celui mai recent raport al Asociaţiei Europene a Pacienţilor cu Boli de Ficat (ELPA), România se situează pe ultimul loc din 30 de state europene în ceea ce priveşte accesul pacienţilor cu hepatită la tratament şi servicii medicale de specialitate.

A cincea parte rămân nevaccinaţi

În România, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, anul trecut s-au înregistrat peste 660 de cazuri de hepatite virale tip B şi C, cu doar 2% mai puţine faţă de anul 2012. Deşi s-au înregistrat progrese vizibile în privinţa tratamentului, medicii insistă că accentul trebuie pus pe prevenţie, cu atât mai mult cu cât există profilaxie specifică pentru hepatita virală tip A şi hepatita virală tip B, prin vaccinuri testate de-a lungul a zeci de ani şi dovedite eficiente şi sigure. Vaccinarea împotriva hepatitei A nu este cuprinsă, potrivit reprezentantei Direcţiei de Sănătate Publică, în programul naţional de Imunizare, însă vaccinul împotriva hepatitei B este inclus în acest program, iar prima etapă se face chiar în prima zi de viaţă a nou-născutului. Cu toate acestea, potrivit statisticilor, în anul 2011, doar 84 la sută dintre copii au primit toate cele trei doze, pentru ca vaccinarea să fie completă. Mai mult, un an mai târziu, rata celor vaccinaţi a mai scăzut cu încă două procente, ajungând la numai 82 la sută. Medicii spun că acest lucru se întâmplă fie ca urmare a neglijenţei părinţilor, care uită sau nu se mai obosesc să revină la medic şi pentru ultimele două etape de vaccinare, fie din cauză că medicii de familie amână vaccinarea pe motive medicale sau, în cazuri mai rare, părinţii refuză vaccinarea copiilor lor.

Vaccinul împotriva hepatitei lipseşte din spitale

Bebeluşii născuţi în ultimele două săptămâni în spitalele hunedorene au fost externaţi fără a fi imunizaţi împotriva hepatitei B, pentru că spitalele au rămas fără dozele de vaccin, Engerix-B, necesare. Lipsa vaccinului nu este o situaţie specifică judeţului Hunedoara: în ultima lună, toate maternităţile din ţară s-au confruntat cu criza de Engerix-B, care a dus la sistarea vaccinării nou-născuţilor împotriva virusului hepatic B. Autorităţile medicale estimează că în judeţul Hunedoara în jur de o sută de bebeluşi au fost externaţi din maternităţi fără a fi imunizaţi împotriva hepatitei, în condiţiile în care, în fiecare lună, la noi în judeţ se nasc aproximativ 300 de copii. Medicii specialişti spun că riscul de îmbolnăvire la nou-născuţi nu este foarte mare, cu excepţia cazurilor de bebeluşi născuţi din mame care au hepatita B, unde procentajul de transmitere a bolii este de 20 la sută.

Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara spun că această criză de vaccinuri este cauzată de întârzierea organizării licitaţiilor de căte Ministerul Sănătăţii şi adaugă că deocamdată nu au primit nicio adresă de la Ministerul Sănătăţii, aşa că nu ştiu când ar putea ajunge în judeţ dozele necesare pentru imunizarea copiilor. Vaccinul Engerix-B, care lipseşte, este inclus în schema naţională de vaccinare şi trebuie administrat bebeluşului în primele 24 de ore de la naştere.

Obosiţi şi apatici de săptămâni? Mergeţi la medic!

În primele cinci luni ale acestui an, aproape 30 de hunedoreni au fost diagnosticaţi cu una dintre formele de hepatită acută: A, B, C, non-A şi non-B. Virusul hepatitic A, cunoscut şi sub denunirea de “boala mâinilor murdare”, se transmite prin nespălarea mâinilor şi apă contaminată. Celelalte virusuri hepatitice, respectiv B, C şi D, se transmit prin sânge şi prin act sexual neprotejat.

Virusul hepatitei E este specific ţărilor asiatice, fiind întâlnit foarte rar în Europa. Cea mai răspândită afecţiune în judeţul Hunedoara a fost hepatita A, cauzată de infecţia ficatului cu virusul hepatitic care poartă acelaşi nume, unul dintre cele cinci tipuri de virusuri responsabile de îmbolnăvirile cu hepatitele virale. Pe de altă parte, anul trecut au fost descoperite aproape 1.200 de cazuri noi de hepatită cronică, mai mult cu peste 370 de cazuri faţă de anul anterior. “În ceea ce priveşte hepatita A, au fost mai multe cazuri în 2012, pentru că a fost acel focar de la Orăştie, iar în 2013, focarul de la Petrila. La Orăştie, problemele au apărut într-o zonă a oraşului care nu este racordată la reţeaua de apă potabilă, o zonă locuită de familii nevoiaşe, de etnici romi, care foloseau apă de la o fântână cu apă nepotabilă. La Petrila, în blocurile unde a apărut focarul de hepatită, exista reţea de apă potabilă, însă îmbolnăvirile au apărut la persoane care locuiau în apartamente sau garsoniere care fuseseră debranşate de la reţea.

Hepatita cronică poate să apară nu numai din cauza factorilor virali. Hepatita, de fapt, înseamnă suferinţa cronică a celulelor hepatice, iar un factor de risc poate fi, de exemplu, chiar şi alcoolul, auto-administrarea de medicamente fără consultarea prealabilă a medicului, dar şi expunerea la substanţe chimice periculoase, cum sunt benzenul şi toluenul.

La cocseria din Hunedoara, spre exemplu, cândva se făceau regulat analize, pentru că muncitorii erau expuşi unui risc chimic considerabil. Hepatita cronică poate degenera, în timp, în ciroză, ceea ce echivalează cu distrugerea celulelor hepatice până în stadiul în care este imposibil ca acestea să se mai refacă, iar singura soluţie în acest caz este protezarea hepatică, adică ficatul artificial. Forma acută a hepatitei, pe de altă parte, poate să apară fără manifestarea acelei îngălbeniri, icterul, şi atunci este mai greu de depistat. Însă hunedorenii care se simt obosiţi, apatici şi au o stare subfebrilă ar trebui să meargă la medic pentru diagnosticare”, adaugă reprezentanta Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, Cecilia Birău.

Campanie de informare şi apel la autorităţi

Pentru a contracara efectele dezastruoase pe care le are hepatita asupra sănătăţii, autorităţile medicale marchează anual, la nivel global, Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei, în data de 28 iulie. Atenţia autorităţilor din domeniul sănătăţii publice este îndreptată asupra grupurilor de pacienţi şi persoanelor care trăiesc cu hepatita virală. În acest an, tema campaniei este: “Hepatita: Ia aminte!” Scopul campaniei este de a creşte gradul de conştientizare a populaţiei cu privire la hepatitele virale, inclusiv a modalităţilor de transmitere a bolii, educarea oamenilor pentru prevenirea, diagnosticarea precoce şi monitorizarea afecţiunii, acceptarea testării şi a vaccinării împotriva hepatitelor virale A şi B, eliminarea stigmatizării sociale a celor bolnavi, dar şi acela de a face apel pentru acces la tratament, programe de prevenire mai bune şi la acţiuni guvernamentale concrete, care să vină în sprijinul pacienţilor.