Blocarea legii lasă câinii pe stradă

Un proiect unic la nivel naţional, care vizează gestionarea câinilor fără stăpân din judeţ, riscă să “moară” din cauza unui decizii luate de Curtea de Apel Bucureşti. De mai bine de o lună, Serviciul Judeţean pentru Protecţia Animalelor Fără Stăpân este cu mâinile legate în privinţa maidanezilor, iar finanţatorul, Consiliul Judeţean, poate renunţa la susţinerea asociaţiei în adăposturile căreia sunt sute de câini comunitari.

Normele de aplicare ale legii referitoare la câinii comunitari au fost contestate în instanţă, motiv pentru care legea în sine nu poate fi aplicată până la o decizie definitivă a judecătorilor

Serviciul Judeţean pentru Protecţia Animalelor Fără Stăpân este o structură unică la nivel naţional, un proiect-pilot care îşi propune să rezolve problema câinilor de pe străzile oraşelor din judeţ. Asociaţia a fost înfiinţată în 2012, la iniţiativa Consiliului Judeţean, căruia i s-au alăturat 19 primării. La Adunarea Generală a Asociaţiei, din 22 iulie, au mai aderat nouă membri. “Din acest punct de vedere, ca acoperire a judeţului, suntem bine organizaţi. Recent, s-a discutat funcţionarea pe zone geografice a adăposturilor, respectiv la Uricani, Petroşani, Haţeg, Brad, Simeria, Orăştie, Deva şi Hunedoara, adică exact zonele de impact pe domeniul nostru. Este un proiect-pilot, unic pe ţară, avem cel mai mare număr de adăposturi din România. Acum există opt, dar în viitor se mai deschide unul la Haţeg”, explică medicul veterinar Adrian Cioran, director executiv al Serviciului Judeţean pentru Protecţia Animalelor Fără Stăpân. Numai că, în ciuda organizării din teren, actele riscă să închidă acest proiect: “Funcţionăm şi… nu funcţionăm, pentru că nu mai avem un cadru legal. Am funcţionat legal doar câteva luni, cât legea a avut norme de aplicare. Noi am început în iunie 2012, cu două adăposturi, când aveam ca şi cadru legal ordonanţa 155 din 2001, care ne permitea capturarea câinilor de pe străzi, sterilizarea şi reteritorializarea lor. Asta până în septembrie 2013, timp în care s-au sterilizat un număr de 3.000 de câini într-un singur an, un număr mare pe trei adăposturi. În septembrie 2013, apare o nouă lege, 238, care nu mai permite sterilizarea. De atunci şi până în martie 2014, nu am putut funcţiona, pentru că legea nu avea norme metodologice. De când au apărut norme, am mers bine până în iunie, când Curtea de Apel Bucureşti a decis suspendarea executării HG 1059, care aproba normele care pun în aplicare prevederile Legii 258 din 2013”, explică şeful serviciului.1

Instanţa spune “stop”

Potrivit legii adoptate anul trecut, câinii fără stăpân din adăposturile publice pot fi eutanasiaţi, prin decizia a autorităţii locale, dacă nu sunt revendicaţi sau adoptaţi, după un termen de 14 zile lucrătoare. Numai că situaţia nu a durat decât trei luni, de-ajuns însă ca primele rezultate să se vadă în oraşe, crede medicul veterinar: “În Călan, Haţeg şi Brad, oamenii au sesizat imediat că sunt rezultate în teren, că au dispărut haitele în urma eutanasierilor. Cât au existat normele de aplicare a legii 258, respectiv O.U. 1059, în judeţul Hunedoara s-au eutanasiat un număr de 784 de câini, toate fiind cazuri de câini bolnavi, bătrâni sau agresivi. Nu s-a făcut eutanasiere de câini în masă, cum cred unii.

Din 20 iunie 2014, cei care funcţionăm în acest domeniu am rămas fără normele legale, după ce o fundaţie a contestat actul în instanţă. De fapt, se contestă trei articole din lege care se contrazic cu legea în sine – Curtea de Apel Bucureşti a decis să suspende normele de aplicare. Eu, în momentul de faţă nu mai am, din nou, cadrul legal ca să funcţionez. În acest moment, funcţionăm în temeiul legii bunului simţ!”, adaugă Adrian Cioran.

Acum, echipele care strângeau câinii mai pot acţiona doar în cazurile de agresivitate şi în condiţiile în care se eliberează locuri în adăposturi: “Nu mai există în teren campanii în urma cărora să se strângă câinii vagabonzi – doar într-o singură zi, de pe străzile Devei se adunaseră 60 de comunitari. Nu mai am unde să-i mai ţin, adăposturile nu am voie să le suprapopulez. La Deva, în adăpost, sunt 80 de câini pe care nu am unde să-i duc şi ce să fac cu ei”. În plus, angajaţii serviciului au probleme mari când ies pe teren: “Nu este uşor să lucrezi ca prinzător de câini. Acum vrem să încheiem protocoale cu poliţia locală, pentru a asigura securitatea corporală a angajaţilor, pentru că zilnic avem cazuri de prinzători de câini bătuţi şi înjuraţi de oameni”, spune şeful asociaţiei.

Hunedoara, în topul cu probleme

Deşi situaţia depăşeşte puterea asociaţiei judeţene, finanţatorul este nemulţumit de actuala situaţie şi, în cazul în care lucrurile nu merg înainte, serviciul ar putea rămâne fără sprijin financiar, spune Adrian Cioran: “Câtă vreme nu avem cadrul legal să funcţionăm, Consiliul Judeţean este îndreptăţit să îşi retragă finanţarea, pentru că nu poate susţine un demers care nu are rezultate. Banii primiţi până acum au fost folosiţi la refacerea adăposturilor vechi şi am construit unele noi. În Valea Jiului, s-a ridicat unul în Uricani, care deserveşte localitatea respectivă şi Lupeniul, un spaţiu cu 88 de locuri. Adăpostul de la Petroşani a fost reabilitat, s-au construit boxe la adăposturile din Călan şi la Simeria prin care s-a mărit capacitatea de cazare a câinilor, iar la Brad se face un adăpost nou, în timp ce la Orăştie se finalizează investiţia. În cazul în care Consiliul Judeţean îşi retrage finanţarea, va rămâne tot greul pe autorităţile locale. Fiecare primărie are aceleaşi drepturi în asociaţie ca şi Consiliul Judeţean, ar trebui să nu ne mai pasăm pisica de la unul la altul, ci să realizăm că: «da, e şi pisica mea, ar trebui să mă ocup şi eu»”.

Şeful serviciul care se ocupă de câinii vagabonzi spune că Hunedoara este oraşul cu cei mai mulţi câini pe străzi şi cu cele mai multe probleme: “Discutăm de 3.500 spre 4.000 mii de exemplare pe stradă. Chiar îi înţeleg pe localnicii care se plâng, de aceea adăpostul de aici are şi cea mai mare capacitate. Dacă va fi finanţare, soluţia este să mărim capacitatea în municipiu. În Hunedoara, există echipă de prinzători care zilnic iese pe străzi, dar nu poate să facă mare lucru – în adăpost sunt deja 120 de câini şi cum s-a eliberat un loc, cum se prinde alt câine. Cei din adăpost sunt hrăniţi şi medicamentaţi, sunt costuri peste costuri, care nu se văd pe străzi”, explică dr. Adrian Cioran. Hunedoara este urmată la mică distanţă de Petroşani. Spre diferenţă, în Deva, se pare că sunt pe străzi circa 1.200 de câini.

Tehnici de… înmulţire

Deşi Serviciul Judeţean pentru Protecţia Animalelor Fără Stăpân fiinţează de mai bine de doi ani, pe străzi, numărul maidanezilor este în continuare ridicat, iar şeful asociaţiei are şi explicaţii: “La nivelul judeţului, ne confruntăm cu un mare val de abandonuri, oameni care îşi părăsesc în stradă animale. Şi asta în condiţiile în care eu nu pot funcţiona, nu pot steriliza. Media de viaţă a unui câine comunitar este de şapte ani. În şapte ani, cu două monte pe an, este uşor de socotit câte exemplare aduce pe lume o căţea. La sporul natural, se adaugă şi abandonul”, socoteşte medical veterinar. Acesta crede că, în condiţiile în care nu există cadru legal, singura soluţie pentru “golirea” adăposturilor este adopţia, numai că hunedorenii nu sunt interesaţi să ia acasă câinii de pe stradă.

“La nivel naţional, procentul de adopţii este 2,5%. Avem înregistrate 90 de adopţii la distanţă – 89 de căţei sunt luaţi de cetăţeni străini”. În cazul adopţiilor la distanţă, cel interesat de un anumit căţel din adăpost trebuie să plătească 150 de lei lunar, bani care acoperă cazarea, mâncarea şi tratamentele medicale. Orice adăpost poate oferi o treime din numărul de câini pentru adopţiile la distanţă, iar câinele comunitar devine unul cu stăpân. Şeful serviciului judeţean spune că s-au încerrcat şi altfel de soluţii. De exemplu, angajaţii au participat la Târgul de Adopţii organizat recent de Primăria Hunedoara, unde: “au fost adoptaţi un număr excepţional de… trei câini – un adult şi doi pui!”, exclamă, supărat, Cioran. Serviciul şi-a postat “oferta” şi pe Internet, în încercarea de a găsi stăpâni pentru căţeii din ţarcuri: fiecare adăpost din judeţ are pagină de Facebook, asociaţia are site – www.asjhunedoara.com. În afara graniţelor, lucrurile merg mai bine: de la Orăştie, au fost adoptaţi 77 de câini de o asociaţie din străinătate. Conducerea serviciului aşteaptă acum o soluţie legislativă. Potrivit calculelor specialiştilor asociaţiei, dacă se merge pe sterilizare şi reteritorializare, în şapte ani se va reduce vizibil numărul câinilor de pe străzi, iar, dacă se merge pe eutanasiere, situaţia se remediază în 3-5 ani de zile. “Şi eu iubesc animalele, dar vreau să spun că, în Statele Unite, sunt eutanasiaţi în jur de 4, chiar 5 milioane de câini pe an, iar, în România, avem cea mai permisivă legislaţie – eutanasierea se făcea după 14 zile lucrătoare, adică cel mai mare termen existent în domeniu”, explică medicul Adrian Cioran. Se apreciază că, în judeţ, există un număr de 35.000 de câini pe străzi.