Devoratorul de cuvinte. Negreşit!

Nici bine nu mi-a plecat în concediu colega care mă ajută cu corectura, că am şi comis-o! Săptămâna trecută, în REPLICA (uff, mă doare mâna când trebuie să-mi scot bârna din ochiul propriu!), taman în pagina asta, care are în titlu “NEGREŞIT”, am scăpat un “Sătămăreanul”. L-a observat o citioare cu ochii buni, căreia îi mulţumesc pe această cale pentru vigilenţă. Să-mi fie ruşine, iacă, îmi torn nişte cenuşă-n cap şi o să ies aşa în ploaie, să-mi fie învăţătură de minte!

Silviu Morogan, de la Glasul Hunedoarei, a scris un articol despre copiii instituţionalizaţi şi adopţii. Şi i-a pus un titlu pe care numai un bărbat ar fi putut să-l conceapă: “Numărul adopţiilor finalizate scade de la un an la altul. DGASPC consideră că de vină sunt copiii care nu corespund profilului cerut de familiile adoptive” – deci, dragi copii abandonaţi de către părinţi, faceţi bine şi încercaţi să corespundeţi, naibii, profilului, că altfel nu vă mai înfiază nimeni! Voi sunteţi de vină că nu vă adoptă familiile, pentru că nu corespundeţi profilului! Poate că aveţi pielea prea închisă la culoare sau nu aveţi vârsta solicitată de poteţialii părinţi, deci ia, revizuiţi-vă “profilul”, că altfel voi – şi numai voi – sunteţi de vină pentru situaţia în care vă aflaţi! Nu vă supăraţi pe mine, domnul ziarist Silviu Morogan asta a înţeles din comunicatul dat de DGASPC, înseamnă că aşa trebuie să fie!

“Au fost luaţi în grija statului, într-un sistem care nu le oferă foarte multe şase spre un viitor strălucit”, mai spune Silviu Morogan, în acelaşi articol. Deci foarte multe şase nu le oferă, dar câte cinci sau şapte le oferă statul?

Şi continuă domnul jurnalist: “Datele statistice […] arată că, în ultimii ani, numărul adopţiilor finalizate a scăzut foarte mult. De vină, spun specialiştii, ar copiii care nu corespund profilului dorit de viitorii părinţi”. De vină ar copiii? Iar pentru greşelile astea cine “ar de vină”? “În anul 2011, au fist atestate «apte pentru adopţie» 35 de familii”, mai zice ziaristul de la Glasul Hunedoarei. Şi vouă v-a plecat corectorul în vacanţă?

Cei de la agenţia de presă (un fel de “fabrică de ştiri”) Mediafax nu cred că se mai obosesc să scrie ştiri; de ce ai mai scrie ştiri atunci când ele au fost deja scrise de altcineva, în altă limbă, şi tot ce trebuie să faci tu este să le traduci? Aşa a făcut omuleţul care, îngrijorat că virusul Ebola se apropie de noi, a vrut să facă un material despre pericolul pe care îl prezintă virusul pentru români – sau pentru omenire, în general, că doar publicul larg din România, Europa, nu prea ajunge în Africa, dar trebuie îndeplinită norma la hectar, nu?
Aşa că omuleţul a găsit, cel mai probabil, un articol care vorbea despre “seeking medical help” (în engleză), şi în loc să traducă şi să adapteze, a tradus şi atât, s-a dus în pauza de prânz. Nu cauţi ajutor medical, că nu eşti “în mijlocul nicăierului” (“in the middle of nowhere”, tot din engleză, ca să vedeţi că şi eu pot să traduc aiurea), ci soliciţi ajutor, pentru că trăieşti într-o ţară civilizată, unde ajutorul este, cel puţin teoretic, la trei cifre distanţă: 112.

Ziarul Hunedoreanului se ocupă cu treburi foarte importante pentru judeţ, ţară, lume: chiloţii. Şi nu orice fel de chiloţi, ci nişte sârme învelite în material textil despre care o persoană cu simţul umorului a spus că arată ca nişte absorbante aplicate greşit. “Slipul minuscul, mult peste sexy, e aproape porno”, scrie Ziarul Hunedoreanului. Aproape că am dat click pe titlul ăla, dar, Doamne-ţi mulţam, m-am oprit la timp!

Rămânem în… sfera asta, a “chiloţărelii”, pentru un anunţ important făcut de un magazin. N-am aflat care magazin, dar până la urmă nici nu contează, important e mesajul: “Chiloţii nu se schimbă”. Cum să nu se schimbe, oameni buni, pe voi nu v-au învăţat părinţii că se schimbă în fiecare zi? Lăsând gluma la o parte, vă daţi seama că în magazinul ăla a existat cel puţin un client care s-a dus cu chiloţii să-i fie schimbaţi, pentru că-i erau prea mici sau prea mari? Vă daţi seama???

De la Raluca Cetean aflăm ceva: “INFRASTRUCTURII. Primul lot al Autostrăzii Nădlac-Arad, asfaltat în întregime”. Ce-o fi cu “INFRASTRUCTURII” ăla acolo? Atât de puţine autostrăzi avem, încât le dăm nume şi le scriem cu majusculă. Simată Autostradă Nădlac-Arad, muritorii te salută!

Raluca Cetean mai scrie, în Ziarul Hunedoreanului, despre un motociclist rănit într-un accident. N-aş fi avut o problemă cu ştirea dacă nu ar fi fost ilustrată cu o fotografie în care se vede destul de clar că nu e vorba despre o motocicletă, ci de un scuter. O motocicletă nu este acelaşi lucru cu un scuter, scuteristul nu este motociclist. Sau pentru unii ziarişti, tot ce-i mai scump decât o bicicletă şi are şi motor e motocicletă?

Pe Monalise Hihn o critic rar, pentru că scrie bine şi e atentă la textele pe care-şi pune semnătura. Numai că de data asta n-am încotro: am “prins-o” pe Facebook cu ditamai greşeala. Iniţial, am zis că o fi scris în grabă, dar cum poţi să scrii în grabă, de două ori, acelaşi lucru? Vorbim despre Shakespeare, pe care jurnalista noastră l-a botezat “Shapespeare”. Aş putea să fac tot felul de glume proaste acum, să invoc melodii cu versuri precum “Shape, shape, shape senora”, dar cui i-ar fi de folos?

Am dat peste un post TV pe care nici nu ştiam că-l am: Alfa Omega TV. E un fel de concurenţă a mult mai cunoscutului Trinitas, care există şi în FM – adică are şi un post de radio – şi este deţinut de Patriarhia Română. Nu am zăbovit prea mult, dar mi-a sărit în ochi titlul de pe burtieră: “CRISTOS, PAŞTELE NOSTRU”. Să mă iertaţi, sunt un ateu nenorocit, dar eu nu m-am putut gândi decât la înjurături. Păi la ce să te gândeşti când vezi asta? Cristos este Paştele? Paştele nostru? Şi parcă se scris Hristos, cu H, nu cu C?! Pardon, un bun creştin crede şi nu cercetează…

Asta a fost tot. Până săptămâna viitoare, chemaţi-vă corectorii din concediu! Să corectaţi bine! A… şi aveţi grijă de unde vă cumpăraţi carnea de oaie!