Deşi marile magazine au umplut rafturile cu rechizite care par destul de ieftine, părinţii care ies cu coşurile de la case spun că, pentru a echipa un singur copil pentru şcoală, e nevoie de cel puţin 500 de lei. Familiile nevoiaşe, învăţate cu greul, pe de altă parte, spun că “investesc” 10, 20 sau cel mult 30 de lei în educaţia copiilor, la început de an şcolar. Aproape 8.000 de copii din judeţ sunt aşa de săraci, încât statul a decis că este nevoie să le ofere sprijin, pentru ca ei să nu ajungă în situaţia de abandon şi suportă pentru aceştia cheltuielile cu rechizitele la început de an şcolar.
Pregătirile pentru 15 septembrie înseamnă pentru părinţi cheltuieli de sute de lei pentru fiecare copil trimis la şcoală
Oferta hypermarket-urilor pentru echiparea “de şcoală” a copiilor este foarte bogată şi îmbie cu preţuri aparent rezonabile: un caiet costă între 2 şi 7 lei, un set ieftin de geometrie, dar şi un set de pixuri puteţi găsi la ofertă: zece bucăţi cu numai 1,5 lei. Părinţii care câştigă puţin peste salariul minim pe economie spun că vor aştepta apropierea datei de 15 septembrie, pentru că atunci magazinele vor face lichidare de stocuri, iar unele produse le vor găsi la jumătate de preţ. Cei care îşi permit, în schimb, mai puţini la număr, cumpără de pe acum tot ce au nevoie copiii. Astfel, un calculator de buzunar, spre exemplu, poate costa 4 sau 40 de lei, după marcă şi preferinţă, pentru cel mai ieftin penar (care conţine creioane, ascuţitoare, radieră şi riglă) veţi plăti 3 lei, în timp ce pentru un penar “de lux”, complet echipat (cu 30 de piese), puteţi scoate din buzunar chiar şi 50 de lei.
500 de lei pentru fiecare copil
La clasele primare doamna profesoară e cea care dă tonul. Cu cât şcoala e mai “cu pretenţii”, cu atât părinţii vor trebui să scoată mai mulţi bani din buzunar. Astfel, părinţii spun că, pentru a putea trimite un singur copil la şcoală cu tot echipamentul necesar, este nevoie de aproximativ 500 de lei, bani în care intră toate rechizitele: caiete de diferite tipuri, creioane colorate, carioci, un penar complet echipat, seturi de geometrie, pantofi sport şi un trening nou pentru orele de sport. Adolescenţii de liceu, în schimb, preferă să nu cheltuiască prea mulţi bani pe rechizite. Iar dacă profesorii nu le cer prea mult, câte un caiet pentru fiecare materie, un pix şi rucsacul de anul trecut pot fi folosite fără probleme. Tinerii preferă să îşi cumpere haine sau echipamente IT şi audio-video. Cine scoate, totuşi, bani mai mulţi din buzunar pentru şcoală? Adolescenţii care au nevoie de culegeri speciale şi pregătire suplimentară pentru admiterea la facultate.
Harta sărăciei e harta abandonului şcolar
În ultimii ani, în judeţul Hunedoara numărul copiilor care au renunţat la şcoală în fiecare an a variat între aproximativ 200 şi 300. Cele mai frecvente situaţii de abandon se înregistrează în cazul băieţilor, care sunt şi campionii absenţelor în judeţ. Psihologii şcolari spun că printre cauzele cele mai des întâlnite pentru care copiii renunţă la şcoală se numără, în această ordine: dezinteresul faţă de educaţie, sărăcia şi plecarea părinţilor sau chiar a adolescenţilor la muncă, în străinătate. Potrivit datelor disponibile la nivelul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE), rata abandonului şcolar este variabilă în unele oraşe ale judeţului, însă sunt şi oraşe considerate “cu risc crescut de abandon”. Printre acestea se numără oraşele sărace din Valea Jiului, dar şi oraşele din zona de centru şi nord a judeţului, în care rata şomajului este foarte mare, în raport cu numărul de locuitori. Astfel sunt municipiile Hunedoara, Orăştie, Brad, dar şi oraşele Haţeg şi Călan. Conform regulamentului de organizare a învăţământului preuniversitar, în situaţie de abandon şcolar este considerat doar elevul care nu frecventează cursurile de zi ale unei clase din învăţământul obligatoriu, depăşind cu mai mult de 2 ani vârsta clasei respective.
Clase de risc: a cincea, a şaptea, a opta şi a noua
Dascălii spun că situaţiile de abandon se înregistrează mai ales în clasa a V-a şi a IX-a, când se trece de la un ciclu şcolar la altul, iar principala cauză a este depăşirea vârstei în urma repetenţiei. Numărul cel mai mare de elevi care au abandonat şcoala ca urmare a depăşirii vârstei se regăseşte în Valea Jiului şi Orăştie. Băieţii abandonează şcoala cu o rată medie de aproape 55 la sută, în timp ce 45 la sută dintre fete renunţă să mai meargă la cursuri. Potrivit statisticilor Inspectoratului Şcolar al Judeţului Hunedoara, băieţii înregistrează în jur de 60 la sută din totalul absenţelor. Cele mai multe cazuri de abandon şcolar apar la vârsta de 15 ani, odată cu terminarea clasei a opta şi trecerea la nivel liceal, dar risc crescut se înregistrează şi în clasele a şaptea şi a cincea. În ultimii ani, aproape 200 de elevi au intrat în categoria celor cu risc de abandon şcolar după ce nu au frecventat deloc cursurile, iar un sfert dintre ei sunt, de obicei, elevi de clasa a noua.
Elevii care nu revin nici în anul şcolar următor la cursuri pot fi declaraţi în situaţie de abandon. O altă categorie a elevilor care au de pierdut din cauza situaţiei proaste la învăţătură sunt repetenţii: în jur de 1.000 de elevi din judeţ rămân anual repetenţi, iar aproape 100 ajung repetenţi pentru a doua oară. Iar dacă în ciclul primar şi gimnazial majoritatea elevilor rămân repetenţi pentru corigenţe la mai mult de două materii, în ciclul liceal repetenţia apare ca urmare a scăderii notei la purtare sub 6, pentru absenţele acumulate.
Din elev, barman
Pe de altă parte, sute de tineri hunedoreni se angajează pe perioada vacanţelor de vară, ca barmani sau ospătari. Unii au terminat liceul şi profită de vacanţă ca să lucreze până la admiterea la facultate. Este şi cazul lui Neluţu, care a încercat la Medicină anul acesta, nu a reuşit, aşa că va pleca la fratele său, în Marea Britanie, şi speră să îşi găsească acolo un serviciu mai bine plătit, tot ca barman. Alţii, însă, abia au terminat clasa a noua sau a zecea, iar, în condiţiile în care administratorii firmelor care angajează elevi şi studenţi, pe perioada vacanţelor, pot primi de la stat un ajutor financiar de 250 de lei pe lună, mulţi tineri profită de ocazie pentru a pune mâna pe un job, fie el şi sezonier. Profesorii, însă, spun că unii dintre elevii lor nu mai aşteaptă încheierea anului şcolar, ci se angajează încă din primăvară, tentaţi de ideea că vor avea la dispoziţie un salariu, bani de buzunar. Din cauza serviciului, tinerii fie sunt prea obosiţi ca să mai înveţe, fie nu mai dau deloc pe la şcoală până la începutul următorului an şcolar.
Din păcate, unii dintre adolescenţi, mai ales cei care provin din familiile nevoiaşe şi cu mulţi copii, odată angajaţi, renunţă să mai meargă la şcoală. Cine lipseşte câteva săptămâni sau chiar un semestru are la dispoziţie sesiunile de examene pentru încheierea mediilor, dar la 10 absenţe nemotivate, un elev se poate alege cu nota scăzută la purtare, iar cine are nota 6 la purtare riscă să fie declarat repetent.
8.000 de copii sunt, oficial, foarte săraci
Aproape 8.000 de elevi nevoiaşi din judeţul Hunedoara vor primi în acest an rechizite prin intermediul Ministerului Educaţiei Naţionale. Pachetele vor fi distribuite de Inspectoratul Şcolar, după centralizarea cererilor. Judeţul nostru a avut alocată anul acesta, pentru rechizitele necesare copiilor proveniţi din familii defavorizate, suma de peste 175.000 de lei. Valoarea unui pachet pentru şcolarii din clasele primare nu poate să depăşească 25 de lei, în timp ce pentru elevii mai mari statul alocă cel mult 30 de lei. Anul trecut aproape 7.900 de elevi au primit rechizite de la Inspectorat, după ce au depus dosare care demonstrau veniturile foarte mici. Pentru a primi acest sprijin, toţi beneficiarii vor trebui să depună o cerere la secretariatul şcolilor unde învaţă şi o adeverinţă care demonstrează că venitul mediu net lunar pe membru de familie, în luna iulie, a fost de cel mult 50 la sută din salariul de bază minim brut pe ţară.
La câmp, nu la Şcoală
Psihologii şcolari recunosc că unele dintre familiile din care provin elevii se confruntă cu o sărăcie lucie, iar părinţii spun că nu au haine şi încălţăminte pentru a-şi trimite copiii la şcoală. Asistenţii sociali de la serviciile sociale ale primăriilor susţin că, mai ales la sate, mulţi copii rămân în gospodării, pentru a-i ajuta pe părinţi la lucru, mai ales la muncile agricole. De aceea sunt cazuri de elevi care chiar din primele săptămâni ale unui nou an şcolar ating limita de 40 de absenţe. Consilierii şcolari au atras atenţia, în repetate rânduri, că rata absenteismului a crescut în anii anteriori, cu aproape 25 la sută, după desfiinţarea claselor speciale, pentru copiii nevoiaşi. Copiii care studiau în clasele integrate rămâneau după cursuri la ore suplimentare, unde erau ajutaţi să îşi facă temele, dar primeau şi o masă caldă în fiecare zi. Clasele speciale pentru copiii care proveneau din familii defavorizate au fost desfiinţate acum patru ani, aşa că numărul absenţelor a crescut alarmant pe parcursul anilor respectivi.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.