Dacă nu ai acte cu CNP, nu-ţi prea poţi cumpăra casă

Pentru a-şi cumpăra o casă în ţara natală, o româncă stabilită în Germania a ajuns la concluzia că este mai simplu să finalizeze tranzacţia în calitate de cetăţean străin 

Stabilită în Germania din 1990, Simona Klein a revenit în România în luna iulie a acestui an, decisă să cumpere o casă în judeţul Hunedoara. Ajunsă la notar, are parte de o surpriză: actele de vânzare-cumpărare nu pot fi înregistrate din cauza faptului că pe niciun document pe care îl deţine nu figurează Codul Numeric Personal (CNP), necesar în înscrisuri. După un periplu pe la instituţiile din Municipiul Deva pentru rezolvarea problemei, Simona constată că e mai simplu să îşi folosească cetăţenia germană pentru a înregistra contractul de vânzare-cumpărare.

de Aura Oprişe

Românii stabiliţi în străinătate sunt nevoiţi să apeleze la calitatea de cetăţean străin dacă vor să-şi cumpere o casă în ţara natală

Născută şi crescută pe meleaguri hunedorene, Simona Klein s-a mutat în Germania în 1990. În ultimii ani îşi petrece concediile în România şi a hotărât să cumpere o casă în comuna Certej din judeţul Hunedoara. Zis şi făcut! A găsit casa, s-a înţeles cu proprietarii şi s-au prezentat împreună la notar pentru întocmirea contractului de vânzare-cumpărare.

Prin hăţişurile birocraţiei

La biroul notarial se constată că pe niciunul dintre actele de identitate prezentate de Simona Klein nu apare CNP-ul. E îndrumată spre Direcţia Publică Comunitară de Evidenţă a Persoanelor a Judeţului Hunedoara, Serviciul de evidenţă a persoanelor, pentru soluţionarea situaţiei. Aici, funcţionara de la oficiu (iritată că a fost deranjată din pauza de ţigară) îi spune pe un ton sec că nu poate să-i ofere nicio informaţie referitoare la CNP fără a-i prezenta certificatul de naştere în original.
„Când am părăsit România în 1990 mi s-a retras certificatul de naştere şi mi s-a înmânat o copie legalizată pe care nu apare niciun CNP. Am dublă cetăţenie, română şi germană, am paşaportul românesc cu care am părăsit ţara în mod legal şi paşaportul german, pe care îl folosesc peste tot”, explică Simona. În zadar. Nu i s-au oferit alte informaţii sau îndrumări, deşi aceasta e una dintre atribuţiile principale ale Serviciului de Evidenţă a Persoanelor şi a Ghişeului Unic.

Rezolvarea: îţi foloseşti calitatea de cetăţean străin

Simona se prezintă la Oficiul Român pentru Imigrări – Biroul pentru Imigrări al Judeţului Hunedoara, pentru a cere informaţii. Aici i se spune că, în calitate de cetăţean străin, se poate înregistra la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru a obţine un număr de identificare fiscală (NIF), ce poate fi utilizat în locul CNP-ului la identificarea sa în faţa organismelor Statului Român.

La ANAF lucrurile decurg, ca prin minune, mult mai simplu. I se cere să delege şi să împuternicească un reprezentant fiscal cu domiciliul în România, să completeze un formular, o copie după Paşaportul german, adresa din Germania, iar în cel mai scurt timp i se va atribui un cod NIF şi înscrisul doveditor.
Cu identitatea fiscală alocată, Simona se întoarce la notar şi încheie contractul de vânzare-cumpărare, devenind proprietar al unei case în România şi plătitor de taxe statului român în calitate de cetăţean străin, deşi are cetăţenie română.

Rostul codului numeric personal

Codul bumeric Personal (CNP) este codul unic al fiecărei persoane născute în România, fiind format din 13 cifre. Este atribuit fiecărui nou-născut şi se regăseşte pe certificatul de naştere. CNP-ul figurează în actele de identitate (buletin sau carte de identitate) sau în permisul de conducere. A fost introdus ca element obligatoriu în actele de identitate, de stare civilă şi în alte acte personale prin decret prezidenţial în 1978.