Jurnal de pescar: Plasă de 400 de metri găsită pe Cinciş

Fie vară, fie iarnă, braconierii nu stau locului şi bagă spaima-n peşti prin diferite modalităţi. În urmă cu câteva săptămâni aflam printr-un comunicat emis de Inspectoratul Judeţean de Jandarmi că, în zona barajului de la Călan, trei persoane s-au ales cu dosar penal după ce au fost surprinse în timp ce pescuiau cu “triunghiul”. Recent, un telefon anonim îi anunţa pe oamenii legii de faptul că la vărsarea Streiului în Mureş, datorită faptului că scobarul a început să urce pe Strei, braconierii se înghesuie să-i halească tot cu “triunghiul”. Duminică dimineaţa un pescar hunedorean a agăţat, în timp ce pescuia la fund pe Cinciş, ceva ce părea a fi o plasă de pescuit monofilament. După ce a smucit bine băţul, şi-a dat seama că, într-adevăr, ceea ce agăţase nu putea fi altceva decât o uriaşă plasă de pescuit, motiv pentru care l-a înştiinţat în grabă pe Iosif Benko, preşedintele APS Hunedoara, cam singura persoană de încredere în astfel de cazuri.

Peste 20 de kg de peşte prins în plasă

Ajuns la faţa locului, preşedintele APS Hunedoara a constatat că plasa respectivă se întinde pe o distanţă nesperat de mare, între golful de la camping, de-a lungul malului, până la Casa Albă. Împreună cu câţiva pescari, a reuşit să o scoată afară, iar când a măsurat-o a rămas uimit. Plasa avea nu mai puţin de 400 de metri liniari! Bănuielile au început să curgă de-a valma, însă nu-i putea suspecta pe “vechii clienţi” care au mai fost văzuţi cu astfel de ustensile din simplul motiv că o astfel de plasă cu o asemenea lungime ajunge să coste undeva pe la 2000 de lei. “S-ar putea să-i aparţină unui pensionar pe care l-am văzut de pe mal că inspecta locul, iar când am ajuns a dispărut rapid. Însă nu e ceva sigur, n-ai cum să-l suspectezi pe om aiurea. Oricum, plasa a fost pusă sâmbătă seara şi era fixată pe fundul apei, deci n-a stat în apă decât câteva ore, timp în care a prins suficient peşte. Cu siguranţă, dacă stătea mai mult şi captura era mai serioasă”, spune Iosif Benko, preşedintele APS Hunedoara. Încurcaţi în ochiurile plasei, pe jumătate sfârtecaţi, au fost găsiţi mai mulţi peşti, însumând peste 20 de kg, în general plătică între 400-500 de grame, şalăi micuţi de 500 de grame (strapazani) şi babuşti măricele. Atât plasa cât şi peştii au fost duse la postul de poliţie din Teliucu Superior unde, după ce s-a făcut un proces verbal de constatare, plasa a fost pusă pe foc.

O bătălie surdă şi oarbă

Este a patra plasă de pescuit monofilament găsită anul acesta pe lacul Cinciş de către reprezentanţii APS Hunedoara. “Am descoperit în primăvară, în zona Potcoava Mare, o plasă de pescuit asemănătoare ca model, dar nu la fel de uriaşă ca aceasta din urmă. ªi în zona Tătăuş am găsit o altă plasă mai mică, iar o alta am descoperit-o în coada barajului. De regulă, vara, când fac oamenii baie în lac, braconierii nu prea pun plase de pescuit, de teamă ca aceştia să nu se încurce în ele. Oricum, cred că pe lângă prejudiciul adus faunei piscicole, aceste plase sunt un pericol iminent şi pentru cei care se scaldă în lac. Ferească Dumnezeu, să nu se încurce la un moment dat cineva într-o astfel de plasă, că nu mai are şanse să scape cu viaţă. Am tot felul de informaţii despre indivizii care le pun, însă până acum nu am reuşit să-i prind în flagrant”, spune Iosif Benko.

De altfel, este cunoscut faptul că astfel de acte sunt incredibil de dificil de dovedit în instanţă. Chiar dacă sunt surprinşi cu o plasă în barcă sau în rucsac, braconierii pot motiva că au găsit-o pe malul apei, iar atunci misiunea celor care încearcă să-i dovedească devine din ce în ce mai dificilă. Deşi în mod normal cei care recurg la astfel de acte se pot alege cu dosar penal şi pot înfunda chiar şi puşcăria, în realitate, procurorii, de cele mai multe ori, dispun “neînceperea urmăririi penale”, fie din lipsa probelor care să-i incrimineze pe aceştia, fie din imposibilitatea de a stabili un prejudiciu concret, fie pentru faptul că nu sunt consideraţi “pericol public”. Cea mai bună metodă până acum, stabilită de comun acord de către organele de cercetare cât şi de către iubitorii pescuitului, rămâne distrugerea plaselor.

“Este imposibil ca până la urmă să nu le dau de urmă acestor indivizi, chiar dacă am primit nenumărate ameninţări. Lupta cu ei este dificilă şi pentru faptul că prea puţini sunt cei care vor să meargă voluntari pe urmele lor, de teamă să nu aibă probleme. Până la urmă nu mă las şi tot voi sta cu ochii-n patru pe lacul Cinciş până când am să reuşesc să-i deservesc instanţelor competente, pentru că ceea ce fac ei este un grav prejudiciu adus tuturor iubitorilor pescuitului”, conchide Iosif Benko.