Tot mai puţini elevi merg să studieze la Deva

Zeci de elevi din toate localităţile hunedorene se îndreptau, anual, cu ceva timp în urmă, către şcolile din oraşul reşedinţă de judeţ. Rapoartele anuale întocmite de specialiştii Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Hunedoara arată că aproape 10 la sută din totalul elevilor chestionaţi intenţionau ca, după terminarea şcolii generale, să opteze pentru un liceu din Deva. În schimb, de la Deva spre Hunedoara, spre exemplu, nu se îndreptau decât doi sau trei copii. Dar mai nou Deva, polul migraţiei pentru elevi, pierde din „magnetism”.
Un raport realizat în baza studiului privind opţiunile elevilor de clasa a opta arată că, în urmă cu trei ani, aproape 450

Colegiul Naţional “Decebal” Deva nu mai are elevi din alte localităţi din judeţ,
cum avea până în urmă cu trei-patru ani

de elevi, dintr-un total de 4.700 de respondenţi din toate şcolile hunedorene, intenţionau să vină la Deva din localităţile de domiciliu. Profesorii spun că sunt trei motive importante pentru care elevii alegeau să facă liceul în reşedinţa de judeţ, optând pentru internat sau navetă, în loc să stea acasă, la părinţi. Primul dintre acestea este opţiunea pentru un liceu vocaţional, cum sunt Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Sigismund Toduţă”, Colegiul Naţional Sportiv „Cetate” sau Liceul Teoretic „Sabin Drăgoi”, toate din Deva. Adolescenţii talentaţi la grafică, pictură sau muzică veneau din zeci de localităţi în reşedinţa de judeţ, cu intenţia de a continua ulterior studiile în acelaşi domeniu, ales încă din clasa a noua – la o facultate de arte, educaţie fizică sau la Conservator. Un al doilea motiv pentru care elevi din zeci de localităţi hunedorene se îndreaptau spre Deva e faptul că aceştia locuiesc în apropierea oraşului reşedinţă de judeţ. În acest caz, în loc să opteze pentru unul dintre oraşele mai mici, deşi aflate la o distanţă similară, adolescenţii preferă Deva, atât pentru oferta educaţională, cât şi pentru oferta de distracţie în timpul liber şi în vacanţele de peste an. În al treilea rând, o parte dintre elevi optau pentru un liceu teoretic, însă aflat în Deva, atraşi de reputaţia profesorilor şi a calităţii cursurilor, cel puţin în cazul liceelor de prestigiu, cum este cazul Colegiului Naţional „Decebal”.

Numărul „migratorilor” – în scădere

În 2011, aproape 40 de elevi de clasa a opta din municipiul Hunedoara, peste 90 din Valea Jiului, mai bine de 50 din localităţile Brad şi Haţeg, aproape 30 din Călan, 20 din Orăştie, aproape 60 din Ilia şi mai bine de 100 (!) din Simeria anunţau că intenţionează ca, din clasa a noua, să se mute la Deva. Tendinţa de migrare a elevilor din oraşele mai mici înspre Deva s-a redus, însă, în anii care au urmat, iar diriginţii pun acest lucru pe seama diversificării ofertei educaţionale a şcolilor din oraşele judeţului, dar şi pe seama sărăciei. Veniturile familiilor scăzând, părinţii îşi îndrumă copiii spre licee din localităţile de domiciliu, astfel încât tinerii să cheltuiască mai puţini bani pentru cazare, masă şi transport. Astfel, un an mai târziu în comparaţie cu 2011, rata elevilor care au dorit să migreze de la Hunedoara spre Deva scăzut cu 20 la sută, iar rata elevilor care au migrat dinspre Valea Jiului spre municipiul reşedinţă de judeţ a scăzut cu o treime. În sens inves, dinspre Deva spre oraşele mai mici din judeţ numărul elevilor care s-au transferat poate fi numărat pe degete. Spre exemplu, de la Deva la Hunedoara s-au transferat numai trei elevi! Pe de altă parte, elevii care optează să înveţe în alte judeţe se orientează spre: Liceul Militar din Alba Iulia, Liceul Teologic din Cluj, Liceul de Arte din Timişoara, Liceul Sportiv din Oradea sau Liceul de Informatică din Bucureşti.

Nu găsesc specializări în oraş

Raportul realizat în baza studiului privind opţiunile elevilor de clasa a opta pentru anul 2013 arată că specializările căutate, dar pe care elevii nu le regăsesc în oferta educaţională a şcolilor de la ei din oraş, diferă de la un oraş la altul. Astfel, dacă devenii ar dori să opteze pentru specializări în agricultură, dar acestea nu există, adolescenţii din municipiul Hunedoara visează să studieze arhitectură, arte ambientale, design şi coregrafie. În Petroşani se caută mai ales profilul sportiv, specializările în tehnică de calcul, dar şi artele plastice sau decorative. Elevii din Lupeni ar vrea să opteze tot pentru un profil sportiv, dar şi pentru estetica şi igiena corpului omenesc. La Uricani elevii vor, dar nu au unde să studieze ştiinţe ale naturii şi matematică-informatică, tinerii din Brad ar vrea, pe lângă sport, arhitectură şi arte, licee cu profil pedagogic şi economic, cei din Călan – ştiinţe sociale şi filologie, tinerii din Orăştie ar vrea să studieze mecanica transporturilor, în timp ce elevii din Haţeg sunt tentaţi de sport, mecanică şi agricultură, iar cei din Simeria ar vrea licee pedagogice şi clase cu profil de ştiinţele naturii. Elevii aleg, în cele din urmă, un liceu în defavoarea altuia pentru că acesta este un pas important spre meseria dorită, corespunde cu aptitudinile lor, pentru distracţie şi atmosferă, dar şi pentru prestigiu, pentru că au şanse de reuşită la admitere sau pentru că majoritatea prietenilor merg la acelaşi liceu. Printre motivele „codaşe” care stau la baza alegerii unei specializări se mai numără obţinerea de certificate profesionale, şansele de angajare imediat după absolvire, insistenţele familiei şi recomandările dirigintelui sau ale psihologului şcolar.

Peste 99 la sută vor la şcoală

Dintre elevii intervievaţi, peste 99 la sută şi-au declarat intenţia de a-şi continua studiile liceale sau în şcoli profesionale, după absolvirea gimnaziului. Motivele celor care spun, încă înainte de absolvirea clasei a opta, că nu vor continua sunt următoarele: nu se simt în stare să studieze la un nivel superior, nu le place la liceu, nu doresc sau nu pot din cauza sărăciei sau a distanţei până la şcoală, în anumite cazuri este vorba despre întârzieri mintale, plecări cu familia în străinătate sau pentru că e nevoie de ajutorul lor la treburile gospodăreşti. Potrivit raportului recent realizat în baza studiului privind opţiunile elevilor de clasa a opta, motivul numărul unu de abandon şcolar este sărăcia, cu o rată de 23 la sută. Numărul elevilor care au răspuns la chestionarele specialiştilor Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Hunedoara a variat între 3.600 şi 4.700 de elevi, rata respondenţilor scăzând de la un an la altul, proporţional cu numărul elevilor.