Toate bunătăţile anotimpului, într-un singur loc – acesta pare a fi pe scurt definiţia primei pieţe volante din Deva. Ideea le-a venit autorităţilor locale după succesul înregistrat la Ziua Recoltei de cei care au vândut produse de casă. Totul s-a pregătit în mai puţin de-o săptămână, aşa că, de acum, la Deva, sâmbăta va deveni „Ziua Producătorilor”.
„În fiecare sâmbătă, de acum încolo, la Deva vom organiza o piaţă volantă în Piata Unirii, în care se pot găsi produse
Hunedorenii vor produse de casă, făcute cât mai aproape de casă, în judeţ,
aşa că piaţa volantă din Deva încearcă să răspundă acestei nevoi
tradiţionale. La prima ediţie, au fost mai bine de 10 producători, dar pentru săptămâna viitoare avem promisiuni că vor fi mult mai mulţi fermieri. Vom găsi aici în fiecare sâmbătă produse din toate categoriile – mezeluri, brânzeturi, conserve, legume, sucuri naturale, siropuri”, explică Mihai Mica, city manager la Deva. Conceptul de piaţă volantă este vechi în Europa, se pare că acest tip de piaţă este urmaşa vechilor târguri, însă în România a apărut în urmă cu doar câţiva ani. În timp ce Timişoara a deschis un asemenea loc de-abia din primăvara acestui an, în zonă, Alba Iulia este municipiul care a înfiinţat primul o piaţă volantă în urmă cu cinci ani. Aici piaţa volantă are loc în fiecare zi de vineri a săptămânii, are 40 mese de piaţă, iar autorităţile asigură servicii de salubritate şi sursă de apă producătorilor în mod gratuit. În Cetatea Unirii, iniţiativa înfiinţării pieţei volante a venit de la Consiliului Judeţean Alba, care, împreună cu Primăria Alba Iulia, a vrut să sprijine producătorii în desfacerea directă a legumelor, fructelor, a mierii, a florilor şi a produselor lactate făcute în micile gospodării. Piaţa din Alba Iulia are un regulament de funcţionare care, după modelul pieţelor volante europene, încurajează micii producători să îşi valorifice produsele, iar cumpărătorii să consume proaspăt şi de calitate.
Produse proaspete, de la producători
La Deva, înfiinţarea pieţei a venit ca o consecinţă firească a apariţiei pe piaţă a mai multor producători locali serioşi, iar administraţia oraşului îşi doreşte prin stabilirea unei zile de piaţă volantă să eliminine verigile intermediare şi să facă adevăraţii producătorii agricoli mai uşor de identificat. Puţin peste zece producători au venit să “încerce” piaţa în prima sâmbătă şi cei mai mulţi spun că s-a meritat. Deşi cei mai mulţi clienţi deveni au trecut întâmplător prin Piaţa Unirii, prea puţini au plecat cu mâinile goale, atraşi de mirosurile îmbietoare ale mezelurilor, de prospeţimea fructelor şi legumelor, ori de sticluţele cu etichete de hârtie şi gâtul înfăşurat în panglici tricolore. Anca Marina este psiholog la un liceu din Deva şi s-a oprit imediat la una dintre tarabe: “Îmi place ce găsesc aici, mai ales că sunt produse pe care nu le poţi găsi în altă parte. În fond, nu toţi oamenii îşi permit, ca timp, să meargă singuri să strângă fructe, să coacă, să fiarbă ca să facă dulceţuri de casă. Prin urmare, aici ai totul la îndemână”. Anca şi-a luat sirop de mugur de brad cu salcâm şi cimbrişor, un deliciu parfumat şi sănătos: “Cu siguranţă ceva ce nu faci singur acasă”, adaugă tânăra, în timp ce o bunică se socoteşte în faţa unui tarabe cu mezeluri din carne de porc: “Îmi place ideea acestei pieţe, de ce nu? Chiar mi-ar plăcea să fie şi mai multe produse”. Doamna a ieşit la o plimbare pe centrul vechi şi, după oprirea la noua piaţă de sâmbătă, a încărcat braţele soţului cu tot felul de plăsuţe pline de produse.
De la “Ziua Recoltei”, la “sâmbăta producătorilor”
De fapt, pieţele volante sunt funcţionale pe termen lung doar în măsura în care cumpărătorii încurajează consumul de produse agroalimentare locale. Devenii care cumpără de aici trebuie să ştie că, prin alegerea lor, de a consuma produse de casă, ajută la dezvoltarea unui mic producător local. Surpriza zilei a venit de la Mariana Gârna din Deva care a pus pe tarabă câteva conserve – de exemplu, fasole verde la borcan cu 8 lei -, dar a adus ca să vadă cum reacţionează clienţii şi pâine de casă: “Este o pâine făcută în cuptor, pe vatră, o pâine adevărată, care trebuie ţinută mult la dospit, o pâine care nu conţine afânători şi niciun fel de E-uri. Este o pâine care are o garanţie de cel puţin o săptămână, o pâine care spune totul prin aspectul ei: este făcută cu dragoste şi pasiune, pentru că îmi place să lucrez produse de casă”, explică femeia. Cum era de aşteptat produsele ei s-au vândut ca… pâinea caldă: “Am păţit la fel şi la Ziua Recoltei unde, în câteva ore, nu mai aveam nicio pâinică şi nici nu am mai avut atunci timp să fac în cuptor, dacă o să am clienţi fideli, mă gândesc la un fel de abonamente”. Lângă ea, şi-a aşezat produsele pe masa de lemn Aurelia Bisorca, din satul Agrişu Mare, comuna Târnova, din Arad, îmbrăcată în costumul popular specific zonei: “Vin de mult timp la Deva cu legume, am fost şi la Ziua Recoltei cu un stand şi atunci m-am gândit să vin să văd şi cum este într-o piaţă volantă. Am venit cu roşii de grădină, fasole verde, fideluţă, bulioane, ardei iute, boia şi diferite sortimente de murături”. Femeia spune că toate sunt făcute în casă: “Lucrăm toată familia, mă mai ajută şi mama, soţul, copiii, este muncă în familie, singură nu pot face faţă”.
Cu marfa epuizată
Dacă bărbaţii cumpără rapid ce le place, doamnele pun o mulţime de întrebări, despre reţete, ingrediente, beneficiile pentru sănătate şi da, chiar se târguiesc, încercând să obţină un preţ mai bun. “Ideea este foarte bună, este interesant şi plăcut să vezi şi ce lucrează alţii în gospodărie. Dacă ar fi şi mai multe produse, ar fi şi mai bine, dar e frumos şi aşa, că e doar începutul”, explică Florica Butnaru, care tocmai a încercat sucul natural de mere de la Băcia. Tot de la Băcia, dar de la stâna eco vin şi produsele din lapte de oaie, alături de care este standul de conserve al Fabricii Rotina din Hunedoara. O tarabă mai încolo, un apicultor cu 80 de familii de albine are standul plin cu borcane de miere. Todea Traian este din Banpotoc: “Am venit cu miere şi produse preparate din polen şi propolis, dulceţuri şi murături. Au mers destul de bine vânzările până acum, sperăm ca devenii să se obişnuiască cu piaţa de sâmbătă. Toate sunt produse naturale, garantat”.
După ce a ales un borcan de polifloră, o doamnă se îndreptă spre standul cu produse pădureneşti: “Sunt încântată de ce am găsit aici, motiv pentru care şi cumpăr. În momentul în care ştii că sâmbăta aici găseşti oamenii care vin cu produse făcute în casă este extraordinar. Acasă nu mai avem vreme să le facem, deşi tânjim după gustul dulceţurilor din copilărie”. Devenii sunt încântaţi de ofertă, de lipsa intermediarilor, dar şi de faptul că nu mai trebuie să meargă până la piaţă, aşa că oamenii din zonă au plecat cu plasele pline, iar, la mulţi producători, marfa s-a epuizat înainte de miezul zilei. Producătorii vor plăti o taxă mică şi îşi stabilesc singuri preţul produselor.
Bunătăţi din ţinuturi hunedorene
Cine preferă produsele de casă, poate reţine un nume: Veronica Vîrşag, femeia care s-a întors din Spania, în Ţinutul Pădurenilor şi i-a pus pe toţi din familie la treabă : “Sunt produse tradiţionale, 100% naturale, siropuri, dulceţuri, murături, zacuscă, pastă de măceşe. Sunt bunătăţi de la pădureni. Ne place ideea pieţei volante, pentru că ea se adresează micilor producători care îşi găsesc greu loc pe piaţă printre firmele mari. Aici oamenii ştiu că ne pot găsi sâmbăta timp de câteva ore şi pot veni să-şi aleagă produse pentru cămară”. Veronica este probabil cel mai harnic producător local – pe taraba ei, se înghesuie zeci de sortimente de dulceţuri şi siropuri, inclusiv o delicioasă dulceaţă de cătină: “Românii au preferat întotdeauna produsele naturale, le-au căutat pe cele făcute în casă. În ultima vreme, vânzările au crescut, ceea ce înseamnă că ne reîntoarcem la tradiţie, la gustul bun şi preparatele de calitate”, crede pădureanca. De fapt, Veronica nu face faţă cererii de când a stabilit “relaţii comerciale” cu magazinele românilor din străinătate: “Din păcate pentru noi, pentru că suntem mici producători, nu fabrici ca să lucrăm cantităţi mari, nu putem să facem faţă la cererea de pe piaţa de afară. Este bine să se ştie că şi acolo tot românii ne caută produsele. Ne-au contactat românii care au lanţuri de magazine în Belgia, Germania şi Austria. Ei ne-au solicitat produsele şi le onorăm comenzile în măsura în care se poate. Şi Asociaţia Producătorilor Tradiţionali din judeţul Hunedoara are o gamă largă de produse şi, când avem o comandă mai mare, luăm legătura între noi şi facem cumva să le trimitem celor din diasporă bunătăţi cu gustul de acasă”. Tot bunătăţi după vechi reţete face şi Casa Păştilă, din comuna Sălaşu de Sus, sat Mălăeşti. “Avem tot felul de conserve, avem produse din carne de porc, virşli, murăturile, ţuica tradiţională. Am adus şi tot ce adunăm acum din grădini: nuci, mere, dovleci, ceapă. Cam tot ce se găseşte în cămara unui ţăran”, spune Mihaela Păştilă. Ea spune că cel mai bine vinde murăturile şi ţuica. Şi tot Casa Păştilă a venit în piaţa volantă cu zacuscă cu ciuperci: “Am făcut cu pleurotus, pentru că până acum nu s-au făcut deloc ghebele. Aşteptăm să apară, le vom prepara şi vom veni şi în viitoarele zile de sâmbătă”.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.