Fotbal – Liga a III-a, seria a IV-a: La al treilea egal acasă

După o pauză de două săptămâni, datorită lipsei adversarului, FC Hunedoara a revenit în faţa propriilor suporteri, cu gândul de a lega două succese consecutive, ţinând cont că la ultima apariţie oficială trecuse, tot pe Cerna, e drept, la limită şi datorită unui autogol, de Vulturii Lugoj. Nimic nu anticipa că nu va fi aşa, mai ales că gruparea pe care aveau să o înfrunte nu rupsese gura târgului până atunci. Oltenii de la Viitorul Craiova se aflau pe penultimul loc al seriei, cu doar două puncte, fără să cunoască, după primele şase meciuri, gustul dulce al victoriei. Însă, una este să fii favorit pe hârtie, dacă nu poţi demonstra acest lucru pe terenul de joc.

După cum s-au desfăşurat ostilităţile, arareori ne-am dat seama care este echipa de pe podium şi care este cea din subsolul clasamentului. Băieţii lui Titi Alexoi au practicat o partitură inconsistentă, lipsită de veleităţi tehnico-tactice, mulţi dintre componenţii primului ”11” având un randament mai mult decât modest. Răzvan Muntean, Şoit, Horvath, Tecsi, iată doar o parte din cei care au ”mimat” jocul de fotbal. Nici cei mai consacraţi, dacă putem să spunem aşa, Roiu, Trăşcan sau Făgărăşanu, nu au putut să facă diferenţa, chiar dacă ultimul enumerat a avut cele mai mari ocazii ale meciului. Mijlocul a fost punctul nevralgic, trecându-se adeseori peste faza de construcţie, mergându-se pe un scenariu previzibil, cu angajări pe ”benzi” şi centrări în careu, cele mai multe la întâmplare. De partea cealaltă, craiovenii au avut o prestaţie mult peste locul ocupat în clasament, jucând inteligent, cu pase repetate la construcţie şi cu câteva sclipiri pe fazele de poartă. Nu s-au precipitat niciun moment, aglomerând jocul atunci când a fost cazul şi atingându-şi până la urmă scopul. Acela de a pleca neînvinşi de la Hunedoara. De partea cealaltă, ”alb-albaştrii” au reconfirmat că nu se descurcă în propriul fief, fiind la a treia ”remiză” din cele patru partide susţinute pe ”Michael Klein” în această ediţie de campionat. Astfel, cele două victorii din deplasare au fost anulate cu multă nonşalanţă de cele trei egaluri de acasă, chiar dacă, Şţiinţa Turceni şi Viitorul Craiova sunt ocupantele ultimelor două locuri din seria a patra. Ceea ce denotă că FC Hunedoara nu are forţa necesară pentru a se bate la promovare nici în acest sezon, dar nici nu confirmă o creştere în ceea ce priveşte calitatea jocului practicat. Sau poate că ne dorim prea mult şi suntem prea critici.

Ocazii irosite

Doljenii au început în forţă, surprinzânu-le pe gazde, prin tupeul arătat. În minutul 5, Tenovici a şutat violent de la 22 de metri, balonul trecând ”milimetric” peste transversală. Peste alte patru minute, oaspeţii au reuţit să înscrie prin C. Scarlat, dar golul a fost anulat corect, pentru poziţie afară din joc. Hunedorenii au fost fără reacţie în toată această perioadă, nereuşind să facă faţă jocului ”legat” practicat de cei de la Viitorul. Prima lovitură de colţ a aparţinut tot oaspeţilor (min. 20), pentru ca hunedorenii să se ”vadă” în ofensivă abia în minutul 23. A fost mai întâi un corner de pe partea dreaptă, rămas fără rezultat, urmat de primul şut pe spaţiul porţii al lui Răzvan Muntean, expediat de la aproximativ 28 de metri, fără probleme pentru Firulescu. Faza cea mai consistentă a primei reprize am consemnat-o în minutul 27. A fost o lovitură liberă directă de la 30 de metri, foarte bine executată de Făgărăşanu, dar, spre ghinionul lui, balonul a lovit încheietura barelor, la colţul din dreapta. A urmat o nouă perioadă de joc dezlânat de ambele părţi.
La şapte minute de la reluare, FC Hunedoara a fost din nou aproape de deschiderea scorului, dar centrarea venită de pe dreapta a fost reluată de noul intrat, Uibariu, din colţul careului mic, însă Firulescu a reuşit să scoată în corner. Nici craiovenii nu s-au lăsat mai prejos, şi au avut o ţansă imensă în minutul 62. L. Scarlat a centrat de pe partea stângă pentru fratele său C. Scarlat, reluarea cu capul din 8 metri fiind scoasă miraculos din colţul porţii de Dragotă. O fază incredibilă s-a petrecut în minutul 65, când Făgărăşanu a ratat nepermis. A fost o lansare pe dreapta a lui Uibariu, un ”covrig” în centru pentru Făgărăşanu, care a scăpat singur în careu, l-a driblat şi pe portar, dar a trimis din doi metri în plasa laterală.
O altă oportunitate a apărut peste alte patru minute, când, urcat în ”avanposturi”, Roiu a centrat înapoi de pe linia de fund, dar Tecsi a trimis pe lângă stâlpul porţii. Oaspeţii şi-au mai arătat şi ei încă o dată veleităţile ofensive, şutul lui Tudor din careu fiind scos în corner de Dragotă (min. 77). Fără suflu şi sub presiunea timpului care se scurgea în defavoarea lor, elevii lui Titi Alexoi nu au reuşit să găsească calea spre golul salvator, astfel că au irosit din nou, mult prea uşor, şansa unui succes care le stătea la îndemână. Dar nu poţi câştiga atunci când joci mai mult decât modest, pentru că norocul nu îţi surâde tot timpul.