Colţul expertului contabil: Care sunt criteriile de care trebuie să ţii cont când îţi alegi care sunt instrumentele de plată altele decât numerarul

Întrucât plăţile în numerar între agenţii economici sunt limitate conform OG15/1996 cu modificările şi completarile ulterioare astfel: 

“Plăţile în numerar către persoane juridice sunt acceptate în limita unui plafon zilnic maxim de 10.000 lei, plăţile către o singură persoană juridică fiind admise în limita unui plafon de 5.000 lei. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei. Persoanele juridice pot achita facturile cu valori care depăşesc plafonul de 5.000 lei către furnizorii de bunuri şi servicii astfel: 5.000 lei în numerar, suma care depăşeşte acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.

Facturile cu valori sub 5.000 lei nu intră sub incidenţa acestor prevederi. “Iar în urma AVIZULUI BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 22 mai 2014 cu privire la limitarea plăţilor şi încasărilor în numerar (CON/2014/37) aceste plăţi vor fi limitate şi mai mult.

În această situaţie agenţii economici vor fi nevoiţi să decidă care dintre instrumentele de plată fără numerar vor fi utilizate astfel încât acestea să fie sigure şi favorabile atât ca şi cost, cât şi pentru asigurarea unui circuit bănesc rapid.

În România sunt utilizate ca mijloace de plată fără numerar între agenţii economici: ordinul de plată, CEC-ul, biletul la ordin, acreditivul.
CEC-ul a fost reglementat prin Legea nr. 59/1934 asupra cecului, lege care a fost valabilă până în 1994, când a fost modificată prin Legea nr. 83/1994.
Cecul – reprezintă un înscris prin care o persoană (trăgător) dă ordin unei societăţi bancare (tras) la care are disponibil bănesc, să plăteasca o sumă de bani unui terţ beneficiar, la prezentarea înscrisului.

Legea nr. 59/1934 instituie în art. 29 regula potrivit căreia cecul se plăteşte la vedere (la prezentare), orice stipulaţie contrară fiind lovită de nulitate. Pentru prezentarea cecului spre plată sunt prevăzute anumite termene, a căror nerespectare va duce la decăderea din dreptul de regres împotriva giranţilor şi garanţilor: 8 zile pentru cecul plătibil în localitatea unde a fost emis şi 15 zile pentru celelalte cazuri.

Cecul emis într-o ţară străină şi plătibil în România trebuie prezentat în termen de 30 de zile, iar dacă a fost emis în afara Europei, în termen de 70 de zile. Posesorul cecului nu poate refuza o plată parţială (art. 35). În cazul plăţii parţiale, trasul poate cere să se facă pe cec o menţiune care să ateste această plată şi să i se elibereze o chitanţă doveditoare. Răspunzătorul pentru plata CEC-ului este trăgătorul.

Biletul la ordin – prin acest instrument, o persoană numită emitent se obligă să plătească o sumă de bani la scadenţă unei alte persoane, numită beneficiar.

Acreditivul este un instrument de plată des utilizat în schimburile economice internaţionale. Această modalitate de plată presupune că un cumpărător rezervă o anumită sumă de bani în numele furnizorului sau la banca furnizorului, în vederea achitării bunurilor, a serviciilor prestate sau a lucrărilor efectuate, conform clauzelor contractuale. Prin acreditiv, cumpărătorul se asigură că furnizorul şi-a achitat în mod corect sarcinile contractuale, iar furnizorul are siguranţa încasării sumelor convenite.

În relaţiile comerciale pentru încasarea sumelor prin plăţi fără numerar de la clienţi, furnizorii ar trebui să ţină cont de câteva criterii, care să răspundă unor deziderate de ordin financiar (costul tranzacţiei), scadenţă, risc, etc.

Din punct de vedere al costului acesta se compune nu numai din comisioanele bancare, ci şi din costul surselor corelat cu termenul la care se va efectua plata.

Desigur, plata efectuată prin ordin de plată la data livrării produselor/prestării serviciilor este opţiunea ideală pentru furnizori şi consider că în tranzacţiile ocazionale singura sigură, întrucât costul este compus numai din comisionul bancar.

Plăţile efectuate prin celelalte instrumente de plată, dacă plata se face la termen, pe lângă comisionul plătit băncii intervine şi costul sau venitul nerealizat pe perioada în care nu s-a încasat suma respectivă.

În cazul unor contracte care au un termen de derulare pe o perioadă mai mare, deşi cecul reprezintă o garanţie mai mare, prin faptul că trăgătorul este obligat să aibă disponibil în cont la momentul emiterii, putem considera că păstrarea acestui disponibil aduce cu sine pentru plătitor un cost suplimentar. Dacă clientul are probleme în menţinerea unui flux de numerar pozitiv, emiterea unui cec poate presupune o indisponibilizare, până la data prezentării cecului la plată, termen care poate să fie de 8 până la 15 zile, a sumei prevăzute pe titlul cecului şi poate duce chiar la o imposibilitate de executare a obligaţiilor sale faţă de alţi debitori.

Referitor la riscul care apare în decontările fără numerar între agenţii economici este generat de fiecare mijloc de plată astfel:

• Utilizarea CEC-ului prezintă riscul că în caz de neplată acesta nu este şi un instrument de creditare, ci doar un instrument de plată. Spre deosebire de cambie şi bilet la ordin, pentru care emiterea acestora fără acoperire nu constituie infracţiune, în cazul filei CEC emitentul trebuie să se asigure că în momentul eliberarii CEC-ului există acoperirea necesară, în caz contrar emitentul săvârşind infracţiunea prevăzută de art. 84 din Legea 59/1934 sau infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 244 noul Cod.
• Utilizarea biletului la ordin nu impune ca la data emiterii acestuia emitentul să aibă acoperire în disponibil, însă instrumentul de plată oferă protecţie juridică în caz de insolvabilitate sau incapacitate de plată a celor care pot fi chemaţi la plată în baza respectivului instrument de plată.
• Utilizarea acreditivului, practic, nu prezintă risc pentru niciuna din părţi, în cazul acreditivului documentar.

Avantajele utilizării unuia sau altuia din instrumentele de plată prezentate mai sus sunt următoarele:

• CEC-ul reprezintă un instrument eficient, deoarece este plătibil la momentul prezentării sale la bancă, în plus acesta poate fi avalizat prin înscrierea în cuprinsul cecului a menţiunii că se doreşte garantarea plăţii, prin menţionarea persoanei în favoarea căreia operează garanţia. Acesta este plătibil la vedere, orice altă menţiune contrară nefiind luată în seamă. În acest sens pentru garantarea unor plăţi ulterioare (garanţii) ar trebui să fie utilizat un alt instrument de plată.
• Plata prin bilet la ordin prezintă marele avantaj al faptului că, indiferent de perioada cuprinsă între emitere şi scadentă, odată exigibil, biletul la ordin devine titlu executoriu. Biletul la ordin poate fi avalizat.
  Principala deosebire între un bilet la ordin şi un cec este legată de momentul plăţii: cecul trebuie prezentat la plată în oricare 15 zile de la data emiterii sub sancţiunea pierderii dreptului de regres împotriva garanţilor şi giranţilor, iar obligaţia constatată de un bilet la ordin poate avea o dată scadentă viitoare.

Mornea Maria,
Preşedinta Consiliului Filialei
CECCAR Hunedoara