Un liceu hunedorean, în direct cu Stanford University

Articolul a fost vizualizat de 3,855 ori

Premieră la Hunedoara: transmisie live pentru elevi din laboratoarele de nano-tehnologie americane

Alexandra Ferencz şi Roxana Vremi intenţionează să funcţionalizeze programul de depistare a problemelor cardiace, până la sfârşitul anului şcolar

Alexandra Ferencz şi Roxana Vremi intenţionează să funcţionalizeze programul de depistare a problemelor cardiace, până la sfârşitul anului şcolar

Elevii hunedoreni vor intra mâine seară în direct, peste Ocean, cu specialişti de top în IT şi bio-inginerie de la Stanford University – din San Francisco, una dintre cele mai prestigioase universităţi din Statele Unite ale Americii. Evenimentul este organizat de profesorul de astro-fizică şi informatică Mircea Nistor şi Colegiul Naţional de Informatică „Traian Lalescu”, pe care acesta îl reprezintă, şi profesorul de la Stanford University Ludwig Galambos, hunedoreanul care a inventat o fotodiodă care ar putea reda orbilor vederea.

Timp de o jumătate de oră specialiştii de la Stanford îşi vor prezenta Universitatea, iar în altă jumătate de oră vor prezenta un laborator de nano-tehnologie, dar şi felul în care folosesc tehnica de ultimă oră pentru realizarea celor mai inovative proiecte. „Pe urmă, probabil ne vom întinde la discuţii, atât cât vor rezista şi copiii şi cât sunt şi profesorii dispuşi să se oprească din lucru. În laborator vor fi trei oameni care se vor ocupa de tot ceea ce este necesar pentru transmisia asta. Până la urmă e vorba de o prezentare reciprocă a celor două şcoli: Stanford University şi Colegiul Naţional de Informatică «Traian Lalescu» din Hunedoara. Bineînţeles, noi o să ne uităm cu jind la ce fac ei”, recunoaşte profesororul de astro-fizică şi informatică Mircea Nistor. Acesta adaugă că a intrat în legătură cu reprezentanţii Stanford University prin intermediul unei cunoştinţe comune, hunedoreanul Constantin Găină, care, în tinereţe, împărtăşise aceeaşi pasiune pentru fotografie cu Ludwig Galambos. Specialistul în nano-tehnologie şi IT a fugit în urmă cu 27 de ani din ţară, însă Hunedoara a rămas pentru totdeauna în inima lui, aşa că, în această vară, i-a vizitat pe elevii Colegiului Naţional de Informatică din Hunedoara, în timpul atelierelor susţinute în regim de voluntariat de profesorul Mircea Nistor, în continuarea Campaniei „Descoperă” (o campanie împotriva abandonului şcolar) şi a decis
să-i ajute pe copii.

Braţe robotice şi generatoare din gunoaie

Ludwig Galambos a fost impresionat de performanţele elevilor care au obţinut aur din deşeuri, au construit o întreagă serie de braţe robotice, generatoare de energie, o tablă inteligentă, o „pernă zburătoare” şi au în palmares alte zeci de invenţii premiate la competiţiile de profil, regionale şi naţionale, toate acestea construite din „gunoaie”, piese vechi şi alte obiecte pe care hunedorenii le aruncă la tomberon. „Am fost realmente impresionat să văd ce pot să realizeze copiii ăştia din mai nimic şi l-am dus şi pe fiu-meu să vadă condiţiile în care se lucrează în laboratoarele de liceu din România. Sunt nişte copii extraordinari! I-aş lua pe toţi cu mine în State să vadă cum e acolo, dacă aş putea! Pentru ei, ar fi o şansă extraordinară!”, a mărturisit hunedoreanul Ludwig Galambos.

Noul proiect la care lucrează elevii coordonaţi de profesorul Mircea Nistor este „pelerina invizibilităţii”, despre modalităţile de realizare ale căreia copiii au găsit date pe Internet

Noul proiect la care lucrează elevii coordonaţi de profesorul Mircea Nistor este „pelerina invizibilităţii”, despre modalităţile de realizare ale căreia copiii au găsit date pe Internet

„După ce a văzut ce au reuşit să realizeze copiii în laboratorul nostru modest de informatică, ne-a propus să intrăm în legătură «live» cu unul dintre laboratoarele lor ultradotate, ca să vedem ce fac şi ei pe-acolo”, precizează zâmbind profesorul de info-fizică Mircea Nistor. Cum îi va ajuta asta pe copii? Primul voluntar al Hunedoarei, profesorul Mircea Nistor, spune că un asemenea eveniment îi va stimula foarte tare pe copii, care au ocazia să vadă ce înseamnă, „pe o scară unu la unu”, cercetare de vârf. „Noi ne zbatem aici, cu mjloacele obişnuite, dar s-ar putea ca, în urma videoconferinţei cu Universitatea din San Francisco, să se aprindă ideea de a-şi dori cu mult mai mult decât au văzut până acum”.

De altfel, o transmisie live dedicată elevilor dintr-unul dintre liceele noastre este o premieră pentru municipiul Hunedoara şi, probabil, pentru întreg judeţul. Comunicarea între una dintre cele mai prestigioase universităţi americane şi colegiul hunedorean este posibilă prin intermediul Internetului, care, aşa cum spune Mircea Nistor „acum le rezolvă pe toate”: copiii vor folosi o aplicaţie numită Zoom, care oferă o calitate bună a sunetului şi permite teleconferinţe cu un număr nelimitat de participanţi. Profesorul de info-fizică a făcut, luni seara, o probă tehnică, pentru a se convinge că tehnologia pe care intenţionează să o folosească va funcţiona mâine seară, cu începere de la ora 19, când îi aşteaptă pe toţi elevii pasionaţi de fizică, informatică şi bio-inginerie în fosta sală de sport a colegiului hunedorean, transformată, de câţiva ani, în cel mai ingenios laborator de fizică din oraş.

„Nu ştiu câţi elevi vor veni, pentru că transmisia live din laboratorul de nano-tehnologie american coincide cu un eveniment foarte atractiv pentru elevi, Balul Bobocilor. Însă, fără îndoială, cei interesaţi vor fi aici. Unii dintre elevi s-ar putea să facă naveta de la clădirea Siderurgistul, unde se va desfăşura balul bobocilor, şi clădirea Colegiului de Informatică, având în vedere că între clădiri e o distanţă de numai câteva sute de metri”, zâmbeşte dascălul hunedorean.

Made in Hunedoara: EKG audio împotriva bolilor cardiace

Între timp, două dintre fetele pasionate de fizică lucrează la un alt proiect inovativ: „Proba funcţională există, se pot detecta chiar de către o ureche neavizată diferenţele majore între diverse aritmii, urmează doar să-l îmbogăţim cu o bibliotecă de zeci şi sute de astfel de afecţiuni, să facem noi un sistem de colectare a datelor pentru 24 de ore, ca să vedem cum sună o cardiogramă auzită pentru 100.000 de bătăi şi să luăm legătura cu nişte medici şi să vedem ce părere au şi ei despre ideea noastră”, explică Alexandra Ferencz. Profesorul Mircea Nistor spune că ideea de a le sugera copiilor realizarea unui astfel de proiect i-a venit din proprie experienţă, după ce a colaborat cu un medic cardiolog de la Spitalul Municipal Dr. «Alexandru Simionescu», nemulţumit de sistemul electronic care-i semnala bătăile anormale ale inimii dintr-o înregistrare de o zi întreagă: „Este vorba despre un înregistrator pe care pacientul trebuie să îl poarte vreme de 24 de ore şi să facă activitate fizică normală, tocmai pentru ca doctorii să îşi poată da seama care sunt problemele care apar în condiţii obişnuite. Ei, medicul de care vă spun, şi nu doar el, ci toţi cardiologii, oricum, nu ar fi avut timp să verifice o înregistrare de 24 de ore. Problemele inimii apar la răstimpuri neaşteptate, de aceea este nevoie de o înregistrare lungă, pentru a depista acele secvenţe pasagere, anormale. Însă, sunt aproape 100.000 de bătăi de inimă şi niciun medic de pe lumea asta nu are timp să vadă 100.000 de bătăi de inimă, echivalentul a kilometri de grafic! Din pricina asta, i se dă unui calculator să depisteze el bătăile anormale, însă computerul nu are fineţea de interpretare umană”.

Cu lentilele, pe urmele lui Harry Potter

Elevii de la Colegiul Naţional de Informatică „Traian Lalescu” vor încerca acum să „comprime” graficul într-o variantă audio de numai trei minute, iar Alexandra Ferencz şi Roxana Vremi spun că speră ca proiectul lor să fie gata până la vară. „Am vrea să-l terminăm mai repede, dar acum suntem şi noi în clasa a douăsprezecea şi avem foarte mult de învăţat. Ne pregătim pentru Bacalaureat şi pentru admiterea la facultate”, adaugă Roxana. Nici în cele trei luni de vacanţă, fetele n-au stat acasă: ele au lucrat din greu pentru a crea un muşchi artificial, nici mai mult, nici mai puţin decât dintr-un simplu fir de pescuit. Trei zile a durat până când fetele au reuşit să stabilizeze firul şi să-l înveţe să se contracte, asemenea unui muşchi adevărat. Conectat la o sursă de energie, acesta poate ridica obiecte, iar dacă i se alătură şi un soft la care tot elevii au lucrat, atunci banalul fir de pescuit se transformă într-un veritabil braţ robotic. Sâmbăta trecută elevii au iniţiat un alt proiect: „Pelerina invizibilităţii”, reconstruită în laboratorul Fizitec. Deocamdată, copiii au făcut rost de lentilele de care au nevoie pentru a genera efectul de invizibilitate, iar dacă vor reuşi, e posibil să încerce să dezvolte acest proiect, pornind într-o aventură ştiinţifică, pe urmele fantastice ale lui Harry Potter.

Premiaţi de ENEL, pe ţară!

Nici în vacanţa de vară elevii hunedoreni nu au stat degeaba, iar eforturile lor au fost răsplătite cum se cuvine: după ce au participat la concursurile regionale (Banat, Muntenia, Dobrogea), elevii de gimnaziu au obţinut locul I ENEL la faza zonală, iar elevii de liceu au obţinut locul doi la faza naţională, cu o serie de generatoare neconvenţionale şi cu „Autostrada inteligentă”, proiecte despre care săptămânalul REPLICA a publicat un alt reportaj, cu câteva luni în urmă. Premiul obţinut de copiii hunedoreni este de 4.000 de lei, oferiţi de ENEL, bani pe care profesorul Mircea Nistor îi va folosi pentru dotarea laboratorului cu materialul didactic de care are atâta nevoie. „Practic, doar echipe de provincie din Hunedoara şi Constanţa au fost premiate, în rest, toţi premianţii provenind din Bucureşti. Au fost, în total, şase premii, câte trei pentru liceu şi trei pentru gimnaziu, iar participanţi au fost 9.000 de elevi, care au lucrat la realizarea a 400 de proiecte!”, adaugă dascălul hunedorean.

About Ada Beraru