Deva doreşte să profite de viitoarea Lege a patrimoniului

Patrimoniul cultural revine în dezbatere publică, a anunţat recent, la Deva, Csilla Hegedus, secretar de stat în Ministerul Culturii. Vom avea, aşadar, un nou proiect de lege, care impune în domeniu punctul de vedere european – patrimoniul cultural este un punct de dezvoltare al comunităţilor şi nu o gaură în bugetul proprietarilor, cei care riscă acum chiar să îşi piardă bunurile dacă se dovedeşte că nu vor putea să le restaureze şi să le pună în valoare.

În judeţ, cea mai fragilă deţinătoare de clădiri de patrimoniu este, se pare, chiar Episcopia Devei şi Hunedoarei, cu zeci de biserici de lemn în stare de degradare extremă. Pe lângă bisericuţele săteşti părăsite, care par a da doar bătăi de cap preoţilor de ţară, Parohia Devei deţine şi ea un monument important prea puţin cunoscut – turnul vechii biserici ortodoxe. Specialiştii spun că Deva are trei monumente de clasa A. De Cetatea Devei şi Palatul Magna Curia – sediul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) – ştie toată lumea, dar de turnul din cimitirul ortodox prea puţini au aflat. În niciun caz credincioşii care vin aici la mormintele rudelor, pentru că devenii cred că – în cel mai fericit caz – turnul face pare dintr-o veche mănăstire, în timp ce alţii avansează chiar ipoteza că ar putea fi un turn de apă. În lipsa oricăror indicatoare sau tăbliţe cu explicaţii, oamenii pot doar să-şi dea cu părerea.

Monumentul istoric de clasa A din Cimitirul ortodox al Devei este, de fapt, turnul primei biserici de piatră ridicată de români în Deva: „Începuturile ei coboară undeva în anii 1640-1645, când comunitatea românească de aici primeşte dreptul de a-şi construi o biserică de zid. Câţiva ani mai târziu, prin 1650, biserica este devastată de un incendiu, se reface parţial, dar are parte de consolidări mai mari la începutul secolului 18. Cu ajutorul Banului Olteniei, Gheorghe Cantacuzino, biserica este refăcută şi finalizată la 1727, de atunci slujind parohiei până în 1865, când zidurile altarului şi navei sunt demolate şi folosite la construcţia actualei catedrale din municipiul Deva”, spune Daniel Iancu, de la MCDR. Turnul rămas din vechea biserică nu este accesibil publicului, dar semnele degradării se observă foarte bine din exterior, iar şindrila din acoperiş este spartă de vreme şi intemperii. Locul se pare că a devenit chiar spaţiu de depozitare pentru lucrătorii din cimitir.

Bisericile vechi, demolate

Detalii despre vechile biserici ale Devei apar în lucrarea cercetătorului Ionuţ Codrea de la MCDR Deva, intitulată: “Vechea biserică parohială a Devei”. Istoricul Ioachim Lazăr crede că este “Imaginea unui monument pierdut pentru totdeauna. Ionuţ Codrea a strâns cu multă minuţiozitate toată documentaţia referitoare la biserica construită în secolele XIII-XIV. […] Studiul bazat pe solide argumente istorice, cartografice, artistice sau documentare se constituie într-o solidă monografie dedicată bisericii parohiale din Deva, pierdută la sfârşitul secolului XIX-lea”. Vechea biserică parohială a rezistat 600 de ani în oraş, iar ridicarea ei este pusă de unii istorici în legătură cu familia Hunyadi, care ar fi suportat cheltuielile, în timp ce Nicolae Iorga crede că biserica trebuie “să fi fost la începuturi românească”.

Pe de altă parte, vechea biserică românească, de pe actuala stradă Călugăreni, din care a mai rămas doar turnul din actualul cimitir ortodox, este construită în a doua parte a secolului 17. Cu o mare catedrală încă în construcţie, Parohia Ortodoxă a Devei nu are bani de restaurări, aşa că Primăria Deva s-a gândit la o soluţie: „Avem un întreg ansamblu de intenţii bune în ceea ce priveşte patrimoniul oraşului. În legătură cu turnul primei biserici ortodoxe din Deva, este cunoscut că este a treia construcţie ca vechime din municipiu, datează din 1640. A fost o perioadă în care biserica a ars, apoi pe la 1720 s-au făcut ceva lucrări de refacere a turnului. Din păcate, acesta este acum într-o stare deplorabilă, necesită de urgenţă măsuri de restaurare şi sigur că este vorba de o sumă destul de mare”. Cum Parohia Ortodoxă Deva nu găseşte bani pentru restaurare, autorităţile locale vor încheia un parteneriat cu Episcopia, iar pentru finanţarea lucrărilor se va depune un proiect pentru accesarea de fonduri: „Primăria încearcă, prin obţinerea de fonduri europene, să rezolve această problemă, deocamdată este vorba de o asociere care se va realiza între Parohia Ortodoxă a Devei, care deţine în proprietate turnul, şi între primărie”, spune Angela Kalauz, arhitectul şef al municipiului Deva.

Investiţii în patrimoniu

De fapt, administraţia oraşului şi Ordinul Arhitecţilor din judeţul Hunedoara vor să pună în valoare mai multe clădiri istorice din oraş. Nu se doreşte doar accesarea de fonduri europene pentru reabilitarea turnului fostei biserici ortodoxe, dar se intenţionează şi depunerea documentaţiei pentru alte 40 de clădiri din centrul vechi, care pot obţine astfel statutul de monument, explică arhitecta şefă: „În cadrul Planului Urbanistic General, sunt propuse 41 de clădiri, care sperăm să facă parte din noua listă de momunente, clădiri care sunt în bună parte clasate acum ca sit urban. Cred că unul dintre beneficiile cele mai importante ale acestei iniţiative se referă la o dezvoltare durabilă. Nu putem să ne negăm patrimoniul, ci, dimpotrivă, să ne protejăm bunurile şi să avem grijă de ceea ce moştenim de secole. Vorbim aici şi de interesul turistic pe care suntem datori să-l creăm pentru municipiu. Siguri că proprietarii clădirilor au îndatoriri, dar sunt şi ajutaţi, în sensul că ei nu datorează impozit statului pentru clădirile din proprietate. Vom încerca să supunem atenţiei Consiliului Local şi nişte măsuri pentru ajutarea proprietarilor ca să aducă faţada clădirilor la o stare bună. Totul are legătură şi cu reabilitarea întregului Bulevard 1 Decembrie şi al Pieţei Unirii, pe care intenţionăm să-l punem în aplicare începând cu anul viitor”. Una dintre clădirile vizate de arhitecţi şi autorităţile locale este cea de lângă Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, din centrul vechi al Devei. Construcţia aparţine stilului secession, recunoscut pentru elementele florale, liniile elegante şi arcaturile fine.

Frumuseţi arhitectonice în paragină

„Este o clădire foarte frumoasă din Piaţa Unirii, chiar peste drum de Primărie. Construcţia în stil secession este, după părerea mea, cea mai frumoasă clădire din Deva. Din păcate, este într-o stare deplorabilă, atât în ceea ce priveşte detaliile, dar şi ca elemente de interior. Structura este într-o stare relativ bună, dar şi ea necesită măsuri urgente de reparaţii. Operatorii de cablu şi telefonie au spart fără milă faţada şi au înconjurat-o în cabluri, deşi este clădire istorică. Este perforată şi de burlanul acela nenorocit, care nu este canalizat şi pentru montarea căruia a fost găurit un alt element de arhitectură. Dacă priviţi în sus, veţi observa cum s-au depreciat toate cornişele acelea frumoase odată, care acum efectiv riscă să pice în capul oamenilor. E un pericol să treci pe acest trotuar. Este o clădire creată la începutul secolului 20, se văd elemente florare frumoase care sunt distruse, frize superbe, un cap de leu deasupra intrării, axat pe balcon… Toate acestea sunt într-o serioasă depreciere, astfel încât elemente superbe de decor devin pericol pentru cei care traversează zona, pentru că se desprind elemente mari de tencuială. Toate se pot remedia dacă cei care trebuie să ia măsuri o să răspundă pozitiv cererilor noastre”. Acum clădirea este părăsită de actualii proprietari, Academia de Ştiinţe Economice: „Sigur că am trimis nenumărate adrese către proprietarul clădirii, chiar şi amenzi am aplicat, dar acestea sunt aproape formale, nu este un cuantum mare şi, deocamdată nu avem niciun răspuns pozitiv. Nu ne vom lăsa şi vom încerca să o aducem la stadiul la care merită”, promite Angela Kalauz.

Codul Patrimoniului

Autorităţile din Deva, dar şi din alte localităţi vor putea găsi un sprijin pentru punerea în valoare a zonelor vechi, chiar în noua lege pregătită de Ministerul Culturii. Codul Patrimoniului va intra curând în dezbatere publică, iar oficialii promit că vor lua în calcul opinile specialiştilor în domeniu, precum arhitecţii şi arheologii. Reprezentanţii Guvernului spun că este timpul să privim monumentele precum europenii,  ca pe o sursă de dezvoltare a comunităţii. “Actul, de fapt, se va ocupa de tot patrimoniul naţional cultural al României, cel mobil, cel construit, patrimoniul imaterial şi cel arheologic. Pe de o parte, dorim să ajutăm proprietarii acestor elemente pentru a le proteja şi valorifica spre folosul ţării, dar, pe de altă parte, dorim să-i conştientizăm – şi prin sancţiuni dacă trebuie-, că acest patrimoniu trebuie întreţinut şi în niciun caz distrus cu bună ştiinţă. Dorim să dăm consiliilor locale şi judeţene un cuvânt mai mare de spus privind administrarea acestor monumente de patrimoniu şi sper că, prin acest efort mare început de ministrul Kelemen Hunor, în perioada 2010-2012, să ajungem la un concept european, ceea ce înseamnă un patrimoniu cultural drept factor de dezvoltare locală, regională şi naţională versus un patrimoniu care necesită numai bani şi de care nu ne folosim”, a declarat, la Deva, Csilla Hegedus, secretar de stat în Ministerul Culturii. Noua legislaţie va încuraja proprietarii să pună în valoare monumentele, dar va aduce şi înăsprirea sancţiunilor pentru cei care lasă monumentele în paragină: “Dacă, cu bună ştiinţă, sunt proprietari care lasă aceste clădiri să se distrugă, atunci, da, proprietarii ar putea să rămână fără aceste clădiri dacă ele se dovedesc de utilitate naţională, da, riscă să-şi piardă clădirile”, promite Csilla Hegedus.