Top 7 obiective turistice din judeţ, estimări pentru 2025

Anul acesta, judeţul Hunedoara a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de turişti la nivel naţional, potrivit ministrului delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism, Florin Jianu. Statisticile indică o creştere cu 24,6% a numărului de turişti în judeţul Hunedoara, cea mai mare la nivel naţional. Săptămânalul REPLICA vă spune care sunt primele 7 obiective turistice, în funcţie de celebritatea dobândită în timp şi numărul anual de vizitatori atraşi, cum a evoluat numărul turiştilor de-a lungul anilor, dar şi care sunt planurile de management şi proiectele autorităţilor pentru monumentele pe care le administrează.

Castelul Corvinilor rămâne destinaţia turistică numărul 1 a judeţului Hunedoara şi tinde spre 500.000 de vizitatori cel mai târziu în 2016

Anul 2014 a fost cel în care Castelul Corvinilor şi-a bătut toate recordurile anterioare: numai în primele 10 luni ale anului Castelul a avut 230.000 de vizitatori plătitori (şi va ajunge la 250.000 până la sfârşitul anului), potrivit administratorului, Dan Bera, care adaugă că, în această vară, “coada” la intrare s-a întins până la jumătatea podului. Numărul turiştilor a crescut aproape de trei ori, în comparaţie cu 2012, când Castelul a fost vizitat de doar 86.000 de turişti şi de aproape opt ori, în comparaţie cu anii ’80, când Castelul era vizitat de numai 30.000 de persoane (majoritatea români). Pentru a dezvolta turismul hunedorean, administraţia Castelului a depus, de curând, pentru finanţare, două proiecte. Primul, care aşteaptă finanţare din partea Norvegiei, Islandei şi Lichtensteinului, vizează reabilitarea clădirilor administrative din curtea Castelului (Casa administratorului) şi amenajarea unei Case a breslelor hunedorene, unde calfele vor anima viaţa de la Castel. Un alt proiect de mare amploare vizează restaurarea completă a Castelului Corvinilor. Valoarea lui se ridică la peste 50 de milioane de euro. Mai mult, Castelul Corvinilor va avea, de acum, propriul vin, alb şi sec, creat de o cramă care a livrat vin, nici mai mult, nici mai puţin, decât pentru nunta lui Matei Corvin! Turiştii vor regăsi legenda istorică pe eticheta “Vinului Corvinilor”, care va fi comercializat doar în interiorul Castelului. Mai mult, un hotel ar putea fi construit chiar lângă Castelul Corvinilor, în condiţiile în care administraţia locală doreşte să concesioneze 2.000 de metri pătraţi în zonă, suprafaţă pe care să fie construit un hotel.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa: 100.000 de turişti

“Pentru muzeul şi situl de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa anul 2014 se încheie cu un număr de 100.000 de vizitatori, turişti veniţi în special din afara ţării, în timp ce în urmă cu trei ani aveam până în 60.000 de vizitatori. Situl face parte din proiectul european «Ruta împăraţilor romani», care a asigurat o mediatizare intensă şi o mare vizibilitate, iar pentru anii 2015-2016 suntem pregătiţi să accesăm banii necesari (5 milioane de euro) pentru reconstrucţia Amfiteatrului Antic de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa”, anunţă managerul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, Liliana Ţolaş. Proiectul pentru conservarea şi restaurarea Amfiteatrului Antic din Sarmizegetusa a primit aviz favorabil din partea comisiilor de examinare în urmă cu câteva zile, iar situl istoric ar putea beneficia acum de 5 milioane de euro, finanţare europeană. După obţinerea banilor, amfiteatrul ar urma să fie restaurat în patru ani de la momentul începerii lucărilor, iar numărul anual de vizitatori ar ajunge la cifra de un milion de turişti, în situaţia în care amfiteatrul ar putea găzdui concerte de anvergură, dar şi de înaltă ţinută, la fel cum se întâmplă în cazul amfiteatrului de la Carnuntum.

Sarmizegetusa Regia: 50.000 de vizitatori

Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia este, fără îndoială, obiectivul turistic cu cea mai spectaculoasă creştere a numărului de vizitatori în ultimii 25 de ani. Aici numărul vizitatorilor a crescut aproape de 20 de ori (!), în condiţile în care înainte de anul 1990 doar arheologii şi împătimiţii de istorie (1.000-2.000 de persoane) urcau până la incinta sacră.
Anul trecut, odată cu introducerea taxei de vizitare a incintei sacre, numărul turiştilor plătitori de bilete la cetatea dacică Sarmizegetusa Regia a ajuns la 27.000, iar anul acesta autorităţile se aşteaptă să atingă cifra de 50.000 de vizitatori şi să ajungă la 100.000 de vizitatori, în 2016. Administratorul monumentului istoric Sarmizegetusa Regia, Vladimir Brilinsky, spune că la primăvară vor începe lucrările de asfaltare pentru ruta Costeşti – Sarmizegetusa Regia, iar termenul limită pentru finalizarea proiectului este 31 decembrie 2015.

Cetatea Devei: 85.000 de vizitatori

Şi la cetatea Devei numărul vizitatorilor este în creştere. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Deva, Melania Iscru, spune că, deşi telecabina a fost inaugurată în 2006, autorităţile devene nu au întocmit statistici de trafic al turiştilor decât începând din 2010, când la Cetatea Devei au urcat 67.000 de turişti. În 2011 numărul vizitatorilor a ajuns la aproape 79.000, în 2013 a scăzut la numai 67.000, pentru a ajunge, în noiembrie 2014, la aproape 81.000 de turişti, care au adus la bugetul local 630.000 de lei. “Cei mai mulţi dintre aceştia au urcat pe Cetate în luna august: peste 20.000! Asta înseamnă că luna august totalizează un sfert din vizitatorii întregului an”, precizează Melania Iscru. Aceasta spune că administraţia locală din Deva nu poate face estimări în privinţa numărului de turişti pe care îl va avea Cetatea Devei în 2015, din cauză că acesta poate fi influenţat de o mulţime de factori, cum ar fi deschiderea drumului de acces către cetate, noile atracţii care ar putea să apară în Deva, dar şi dublarea capacităţii mono-liner-ului (telecabinei) de pe Dealul Cetăţii. Practic, în afara proiectelor de reabilitare a celor trei incinte, autorităţile au ajuns la concluzia că cetatea Devei are nevoie şi de o telecabină mai mare, în condiţiile în care, în lunile de vară, turiştii au aşteptat mai bine de o oră pentru a urca în telecabină.

Geoparcul Dinozaurilor creşte într-un an cât alţii în şapte

Reprezentanţii Geoparcului Dinozaurilor spun că obiectivele turistice din judeţ nu sunt, neapărat, într-o competiţie, ci, mai degrabă, în situaţia de a câştiga împreună din parteneriate şi proiecte comune. Mai mult, ei adaugă că unele dintre obiective (biserica de la Densuş, spre exemplu) se află chiar pe teritoriul Geoparcului, care nu înseamnă numai dinozauri, aşa cum am putea crede la prima vedere. “Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului este, într-adevăr, un teritoriu de dezvoltare şi una dintre cele mai complexe destinaţii de turism cultural, nu doar din România, ci şi din Europa. Strategia Geoparculului presupune nu numai atragerea turiştilor spre anumite obiective, ci şi pregătirea localnicilor pentru a primi turiştii, pentru ca aceştia să rămână mai mult timp, pentru a reveni şi pentru a-şi trimite aici prietenii, rudele sau cunoscuţii”, explică directorul Geoparcului Dinozaurilor “Ţara Haţegului”, Alexandru Andrăşanu. Deşi se regăsesc pe primele locuri în top şapte obiective turistice din judeţ, Mănăstirea Prislop şi biserica de piatră din Densuş nu deţin statistici referitoare la numărul de vizitatori şi pelerini care le trec pragul.

Părintele Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, spune că insituţia nu ţine o astfel de evidenţă, lăcaşurile de cult nepercepând o taxă pentru intrare. Totuşi, Gabriel Miricescu recunoaşte că numărul turiştilor şi al pelerinilor a crescut considerabil în ultimii ani la Densuş, dar mai ales la Prislop. Mai mult, pelerinii pun serios umărul la susţinerea producătorilor locali, în condiţiile în care le cumpără acestora produsele “bio” chiar din faţa porţii, unde sătenii din Ţara Haţegului le scot la vânzare.

Principalele obiective turistice din judeţ – evoluţia numărului de turişti