Boala limbii albastre persistă în judeţ

“Bluetongue”, cum mai este cunoscută boala limbii albastre, rămâne o ameninţare pentru judeţul Hunedoara. Un nou focar de boală a fost confirmat, la sfârşitul săptămânii trecute, în localitatea Vâlcelele Bune, din comuna Bretea Română, iar medicii veterinari au suspiciuni de apariţie a bolii în alte trei localităţi din judeţ.

La jumătatea lunii octombrie, medicii veterinari din cadrul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Hunedoara au anunţat o nouă suspiciune de boală la o bovină din Vâlcelele Rele, din comuna Bretea Română. Medicii veterinari au prelevat analize şi le-au trimis la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală din Bucureşti, de unde au şi primit confirmarea faptului că animalul era bolnav. Bovinei, despre care autorităţile spun că are şanse să supravieţuiască, i-a fost administrat tratament, iar animalul a rămas sub supraveghere. Autorităţile anunţă că medicii veterinari vor monitoriza nu numai animalul bolnav, ci şi celelalte animale din localitate. Medicii din cadrul DSVSA Hunedoara au, însă, suspiciuni de apariţie a bolii limbii albastre în alte trei localităţi din judeţ. Este vorba despre Mihăileni din comuna Buceş, Ribiţa şi Băiţa, unde au fost anunţate alte trei bovine suspecte de boală. Specialiştii au recoltat, şi în acest caz, probe de la animalele suspecte şi le-au trimis la laboratorul de la Bucureşti pentru stabilirea unui diagnostic. Până acum boala limbii albastre a fost diagnosticată la două bovine din Petroşani şi comuna Bretea Română, iar şapte zimbri de la Rezervaţia Slivuţ-Haţeg au murit, din cauza bolii.

Zimbrii de la Haţeg, decimaţi de boală

Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Hunedoara, Horia Golea, spune că efectivele de zimbri au fost înjumătăţite de boală: din 13 zimbri, câţi avea rezervaţia înainte de apariţia focarului, acum la Haţeg mai sunt doar şase animale. Boala limbii albastre a afectat trei femele şi patru masculi (dintre care doi viţeluşi). “Animalele care au mai rămas sunt în stare bună, sunt monitorizate permanent şi le sunt oferite suplimente de hrană, după cum a fost făcută recomandarea medicului veterinar. Sperăm să nu mai pierdem niciun animal şi nici nu vrem să ne gândim, darmite să discutăm despre eventualitatea de a pierde toate animalele!”, declară purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Hunedoara, Horia Golea. Acesta mai spune că administraţia Rezervaţiei de Zimbri Slivuţ-Haţeg, singura de acest fel din Hunedoara, are în derulare un proiect de extindere a ţarcurilor şi construire a unei pasarele de vizitare pentru turişti, care va permite o mai bună observare şi va scuti animalele de stres.

“Suma necesară pentru extinderea ţarcurilor este de 75.000 de lei, iar banii au fost alocaţi de Regia Naţională a Pădurilor. Împrejmuirea va fi gata, cel mai probabil, în luna ianuarie, iar proiectul va fi finalizat la primăvară”, adaugă Horia Golea. Acesta mai spune că, în plus, pentru a limita îmbolnăvirile, personalul Rezervaţiei de Zimbri a amenajat deja mai multe zone de capturare şi ţarcuri de carantină. Din septembrie rezervaţia este închisă din cauza apariţiei virusului şi va rămâne în carantină până în primăvara lui 2015.

“Nu este niciun pericol în privinţa trasmiterii virusului de la om la animal, şi nici invers, pentru că acesta nu este transmis decât de ţânţari, însă nu este o imagine prea plăcută pentru public să vadă animalele bolnave sau în timp ce li se aplică tratamente. Întotdeauna, când am avut veşti bune, am anunţat cu bucurie publicul, însă acum aşteptăm să ieşim din această situaţie cu bine, cu aceşti şase zimbri care au rămas. Noi sperăm ca, în câţiva ani, să refacem efectivul pierdut. Probabil vom aduce din altă rezervaţie un mascul, pentru variaţia genelor şi pentru a evita consangvinitatea”, a explicat reprezentantul Direcţiei Silvice Hunedoara. Anual, Rezervaţia de Zimbri de la Haţeg colectează aproximativ 100.000 de lei din vânzarea de bilete, bani suficienţi, spun administratorii, pentru îngrijirea zimbrilor. Ei adaugă că anul acesta a fost nevoie de o suplimentare consistentă a bugetului, în condiţiile în care a fost nevoie de medicamente, de o furajare specială, iar în ultimele cinci luni din 2014 rezervaţia rămâne închisă vizitatorilor.

Campanie naţională de vaccinare împotriva “bluetongue”

Pentru a contracara efectele dezastruoase pe care le are boala asupra animalelor, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a anunţat că, începând de anul viitor, toate bovinele din gospodăriile fermierilor vor fi vaccinate împotriva bluetongue. Mai mult, din cauza schimbărilor climatice şi a particularităţilor biologice ale insectelor hematofage care transmit boala, este posibilă apariţia de noi focare în perioada următoare, anunţă autorităţile.

Campania de vaccinare împotriva bolii limbii albastre va începe în primăvara lui 2015, dar, pentru a evita pierderile masive, autorităţile iau în calcul vaccinarea împotriva acestei boli chiar în acest an, în exploataţiile comerciale de bovine de lapte.

Ce este boala limbii albastre?

Afecţiunea afectează mai ales oile, vacile şi caprele, dar şi bizonii sau cămilele. Odată ce au contactat virusul, animalele încetează să mănânce, slăbesc şi ajung să nu se mai poată mişca. Deşi medicii veterinari spun că “bluetongue”, aşa cum mai este cunoscută boala limbii albastre, nu prezintă niciun risc pentru oameni, animalele contaminate cu virusul responsabil de declanşarea bolii trebuie să fie sacrificate în regim de urgenţă, pentru a nu răspândi boala. Produsele de la animalele bolnave, spun veterinarii, pot fi consumate. Specialiştii adaugă că boala a fost semnalată încă din secolul trecut, fiind iniţial întâlnită la oile merinos din Africa de Sud, iar apoi în zona mediteraneeană, dar şi în Australia. Această boală infecţioasă este transmisă de ţânţari şi, extrem de rar, de la animal la animal. Ea este mai întâlnită în perioadele de toamnă, în zonele unde cad precipitaţii abundente sau unde există surse de apă şi terenuri umede, care favorizează înmulţirea ţânţarilor.

Odată infectate cu acest virus, animalele prezintă o inflamaţie în zona nazală şi bucală şi, în cazul în care nu ajung la deces, pot purta virusul în sânge chiar şi vreme de patru luni! Simptomele acute ale bolii presupun o temperatură a animalului sub cea normală, o stare depresivă şi umflarea limbii, care capătă o culoare violacee, de unde şi numele bolii, dar şi ulceraţii hemoragice în zona botului. Pe lângă faptul că animalele afectate de boala limbii albastre vor sta aproape nemişcate, unele încep să-şi piardă lâna. Forma subacută este cea mai frecvent întâlnită, durează cel mult trei săptămâni, iar animalele se pot vindeca sau pot muri, în cazul în care nu au rezistenţa necesară pentru a lupta cu virusul. Veterinarii mai vorbesc şi de o a treia formă a bolii, cea “avortată”, mult mai uşoară, care durează doar câteva zile, iar animalele afectate se vindecă singure. Veterinarii mai spun că varianta cea mai sigură pentru stabilirea unui diagnostic corect sunt examenele de laborator, singurele care poate depista virusul în sângele animalului.