Ungaria vrea să elimine fondurile private de pensii. Se pregăteşte România?

Problemele generate de sistemul maghiar de pensii private sunt similare cu cele din România, pentru că structura acestora a fost similară în cele două ţări. Până în 2011 Ungaria avea un sistem de pensii construit pe trei piloni, primul fiind un sistem finanţat de stat de tipul „pay-as-you-go“, general şi obligatoriu şi bazat pe solidaritatea dintre generaţii, scrie Financial Times. Acesta era dublat de un regim obligatoriu de fonduri private de pensii introdus în 1997, în care plăţile pentru viitoarele pensii erau deduse din salariile brute şi investite pe pieţe pentru a genera venituri adiţionale. Al treilea pilon, opţional, permitea viitorilor pensionari să depună bani la fondurile private de pensii pentru a-şi finanţa viitoarele pensii. Care sunt problemele generate de acest sistem? Una, cea mai gravă pentru stat, este că fondurile adunate ca şi contribuţii în aceste fonduri private accentuază deficitul din fondul public de pensii.

Apoi, fondurile private preferau să investească banii primiţi în titluri de stat, mai sigure, dar cu randament scăzut, în loc de obligaţiuni sau acţiuni, active mai riscante, dar cu randamente mai mari, ajutând astfel la creşterea datoriei statului.

Prin urmare, autorităţile maghiare se pregătesc în acest moment să elimine acest gen de fonduri. Ministerul maghiar de finanţe condus de Mihály Varga, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai premierului Viktor Orban, a propus un proiect de lege care prevede că fondurile private de pensii trebuie eliminate, fără a fi stabilit un succesor legal, dacă numărul de membri care plătesc comisioanele de participant nu reuşeşte să se ridice la 70% din total, scrie Portfolio.hu.

Varga şi-a motivat decizia prin dorinţa de a desfiinţa fondurile private de pensii care funcţionează doar pe hârtie. Când un fond este dizolvat, membrii lui au două opţiuni care se exclud reciproc. Ei pot migra la un alt fond privat sau pot intra în sistemul de stat.

Varga a explicat că există câteva fonduri private care deja nu mai pot funcţiona şi de aceea nu pot plăti membrilor pensiile suplimentare. Deşi nu există cifre exacte, datele băncii centrale a Ungariei sugerează că membrii fondurilor private de pensii nu sunt tocmai „nerăbdători“ să plătească acele comisioane, iar fondurile nu au reuşit să le schimbe atitudinea.
Dacă situaţia nu se schimbă, propunerea lui Varga condamnă la extincţie cele patru fonduri private de pensii rămase în Ungaria, care se vor închide curând.

Cel mai mare jucător de pe piaţa de profil, fondul de pensii al OTP, cea mai mare bancă maghiară, a decis să se închidă la sfârşitul anului 2012, în condiţiile în care doar 9% dintre membrii plăteau comisioane de participant.