Porţiunea hunedoreană rămasă de construit din autostrada Nădlac – Arad – Timişoara – Deva – Sibiu avansează în ritmul melcului. CNADNR dă vina pe vremea proastă şi greşeli de proiectare. Lotul 3 de pe tronsonul Lugoj – Deva este realizat în proporţie de doar 3,3 la sută. Nici pe lotul 4 lucrurile nu stau cu mult mai bine: pe ultimii 11 kilometri ai acestuia nu există nici acum autorizaţie de construire.
Astă vară, pe şantierele celor două loturi “hunedorene” ale autostrăzii Lugoj – Deva s-a lucrat după principiul pauzelor lungi şi dese
Conform datelor furnizate de CNADNR, până acum s-a executat doar 3,3 la sută din contractul pentru proiectarea şi construirea lotului 3 de autostradă de pe tronsonul Lugoj – Deva, lot cuprins între localităţile hunedorene Lăpugiu de Jos şi Ilia. Pentru lotul 4 procentajul este ceva mai bun, de 18,3 la sută.
Autorizaţii mult întârziate
Ambele contracte au fost semnate cu antreprenorii în octombrie 2013. Lucrările mai mult au bătut pasul pe loc. Asta în primul rând pentru că, până în toamna acestui an, nu s-au emis autorizaţiile de construire. În lipsa autorizaţiilor, constructorii nu au putut emite facturi pentru decontarea lucrărilor. Lotul 3 este atribuit asocierii Teloxim Con SRL, Comsa SA, Aldesa Construcciones şi Arcadis Eurometudes SA, la un preţ licitat de 580 de milioane de lei. Antreprenorii au fost nevoiţi să se limiteze la lucrări de decopertare pe câteva porţiuni şi de organizare a şantierului, mai ales până în luna septembrie a acestui an. Lotul 4 a revenit asocierii Spedition UMB – Tehnostrade. Firma lui Dorinel Umbrărescu a lucrat intens, o vreme, pe banii săi, însă, săptămâni la rând, muncitorii au dispărut de pe şantier, iar utilajele au stat zile bune trase pe dreapta. Neoficial s-a vorbit atunci de sincope serioase în finanţare, însă nici constructorii şi nici oficialii Ministerului Transporturilor nu au dat detalii despre situaţie.
Mult mai încet decât pe Deva – Orăştie
Între timp, autorizaţiile de construire au fost emise pentru toată lungimea lotului 3 şi pentru 11 din cei 22 de kilometri ai lotului 4. În condiţii similare de relief, în 2011, la un an după începerea lucrărilor, stadiul tronsonului Deva – Orăştie, de pe aceeaşi autostradă, era de 30 – 40 la sută (executant fiind asocierea Strabag – Straco). Reprezentanţii CNADNR spun că în acest caz proiectul a fost gata-făcut, iar constructorii s-au putut apuca direct de lucrări.
Într-un răspuns al Companiei Naţionale de Autostrăzi la o serie de întrebări legate de autostrada Lugoj – Deva se arată că, în cazurile loturilor 3 şi 4, întârzierile au fost provocate de deja celebrul cimitir clandestin apărut pe traseu (motiv pentru care primarul comunei Brănişca spunea că traseul a fost, practic, proiectat doar din birou, utilizându-se aplicaţia google earth), de peştera-tunel cu lilieci de lângă Şoimuş şi de vremea nefavorabilă din acest an. În ciuda întârzierilor evidente, CNADNR susţine că termenul de finalizare a celor două loturi de autostradă rămâne cel prevăzut în contracte – luna mai a anului 2016.
Multă vreme, întregul proiect al autostrăzii Lugoj – Deva a fost blocat, după ce organizaţiile de mediu au atras atenţia că proiectul tehnic nu respecta legislaţia în domeniul protecţiei mediului, secţionând culoarul natural de trecere pentru animalele sălbatice între Apuseni şi Poiana Ruscă. Anularea acordului de mediu dat iniţial figurează şi ea pe lista cauzelor de întârziere întocmită de CNADNR.
Concurenţă pentru “nodul” suplimentar
În repetate rânduri reprezentanţii Consiliului Judeţean, Primăriei Deva şi Primăriei Hunedoara au solicitat Ministerului Transporturilor şi CNADNR-ului realizarea unui nod la autostradă suplimentar, în dreptul localităţii Sântuhalm, astfel încât traficul care vine dinspre Hunedoara şi Deva să nu mai fie dirijat prin Şoimuş şi Simeria Veche pentru a ajunge la autostradă. Ex-ministrul de restort Dan Şova s-a mulţumit să declare, în aprilie, că problema va fi analizată şi rezolvată în 2015. Suntem la finele lui 2014, iar, la această chestiune, CNADNR răspunde cam cu aceeaşi formulare: “CNADNR SA analizează posibilităţile tehnice de amenajare a noi noduri rutiere în această zonă”. Se pare că nodul suplimentar va fi oarecum la concurenţă cu o altă conexiune, cerută insistent de Consiliul Judeţean Alba, pentru oraşul Cugir.
Nicolae
