Încă un an pierdut pentru cetăţile dacice

Într-un singur an, Consiliul Judeţean Hunedoara a cerut oficial de două ori preluarea în administrare a cetăţilor dacice de la Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie şi Băniţa. Ministerul Culturii ba se face că plouă, ba se face că nu înţelege corect cererea. Asta cu toate că transferul Sarmizegetusei Regia de sub tutela statului în grija autorităţii judeţene amintite este un exemplu pozitiv cât se poate de clar.

În timp ce Ministerul Culturii stă pe gânduri, zidurile rămase din cetăţile dacice se prăbuşesc bloc cu bloc

În doar câteva luni de la preluarea Sarmizegetusei Regia în administrarea Consiliului Judeţean s-a văzut o schimbare în bine: în zona sacră toată lumea vizita şi atât, fără poze pe monumente, fără ceremonialuri mistico-religioase, fără nudism pe Soarele de andezit (de exemplu). Jandarmii sunt prezenţi aici 24 de ore din 24, zona este cosită, curăţată, îngrijită, iar la poartă are cine să-ţi rupă un bilet şi, în week-end, să te îndrume spre un eventual ghid prezent în cetate. 27.000 de bilete s-au vândut la Regia anul trecut. 30.000, aproximativ, s-au “rupt” anul acesta. După ce modernizarea drumului de acces va fi gata, se prea poate ca numărul turiştilor să depăşească 100.000. Sarmizegetusa Regia este pe mâini bune. Celelalte cetăţi dacice sunt, în continuare, lăsate de izbelişte.

Răspunsuri rupte de realitate

Consiliul Judeţean a făcut o primă solicitare pentru a prelua cetăţile de la Băniţa, Piatra Roşie, Blidaru şi Costeşti, plus aşezarea civilă de la Feţele Albe (situată relativ aproape de Regia) în primăvară. Nu a primit niciun răspuns clar. A revenit în vara acestui an cu o a doua solicitare. De data asta a primit un răspuns care dovedeşte că funcţionarii eşaloanelor doi şi trei din Ministerul Culturii sunt total rupţi de realitatea din teritoriu. “Noi am făcut demersurile necesare la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, instituţie care a solicitat un punct de vedere al Ministerului Culturii. Răspunsul a fost ambiguu. De exemplu, din răspunsul Ministerului Culturii ne-am dat seama că acolo se credea că noi cerem şi cetatea de la Căpâlna, care e pe teritoriul judeţului Alba. Nimic mai fals. Apoi, au fost invocate aşa-zise probleme legate de faptul că suprafeţe de teren de pe aria cetăţilor solicitate a fi transferate la CJ Hunedoara sunt în proprietate privată. Iarăşi vorbim de o eroare. Noi am cerut în administrare, pentru fiecare dintre cele patru cetăţi de pe raza judeţului Hunedoara, doar zona zero a acestora, adică, efectiv locurile pe care sunt amplasate vestigiile deja descoperite. În aceste condiţii ar fi o problemă doar cu o foarte mică parte din suprafaţa cetăţii Blidaru, dar aceasta s-ar rezolva printr-un parteneriat cu respectivul proprietar (un localnic – n.red.)”, spune Vladimir Brilinsky, şeful serviciului creat de CJ pentru administrarea monumentelor istorice.

Încă o încercare

O a treia solicitare de preluare în administrare a cetăţilor dacice a fost făcută de Consiliul Judeţean către MDRAP, în speranţa că, de data aceasta, Ministerul Culturii va înţelege că nicio instituţie de la Bucureşti nu se poate ocupa aşa cum ar trebui de ele. Exemplu suplimentar: îngrijitorul angajat pentru Cetatea Costeşti a ieşit la pensie. Consiliul Judeţean, din moment ce nu are obiectivul în administrare, nu poate angaja pe altcineva în loc. Aşa se face că până şi în cea mai uşor accesibilă cetate dacică acum cresc bălării. Nu mai vorbim de lipsa pazei, ori de faptul că un alt obiectiv turistic ratează duminică de duminică sume de bani care s-ar putea folosi pentru conservarea lui. Ezitările Ministerului Culturii fac ca la Blidaru să cadă în continuare blocuri din zidurile dacice, la Băniţa să nu se poată urca prea curând, Piatra Roşie să rămână o necunoscută pentru publicul larg, iar Feţele Albe să fie doar locul în care se întâlnesc periodic adepţii misticismului, alungaţi de regulamentul de vizitare impus la Sarmizegetusa Regia.