Procesul expropriaţilor pentru autostradă a ajuns la faza expertizelor

Peste 300 de hunedoreni au dat în judecată statul, nemulţumiţi de despăgubirile acordate pentru terenurile expropriate înainte de începerea lucrărilor la tronsonul de autostradă Lugoj – Deva. Oamenii spun că sunt nedreptăţiţi pentru că au primit de 10 ori mai puţin decât proprietarii de terenuri expropriaţi pentru porţiunea Deva – Orăştie, adăugând că, în unele situaţii, pentru terenuri din zona Brănişca, de exemplu, s-a plătit şi de 20 de ori mai puţin decât pentru suprafeţe din zona Turdaş.

În timp ce pe câteva segmente ale loturilor 3 şi 4 din autostrada Lugoj – Deva se toarnă deja asfalt, foştii proprietari ai terenurilor îşi caută dreptatea în instanţă

Tribunalul Hunedoara judecă deja de mai bine de un an cauzele în care locuitori ai comunelor Şoimuş, Brănişca, Ilia, Veţel şi Lăpugiu de Jos solicită sume mai mari pentru terenurile expropriate de stat cu scopul de a face loc tronsonului de autostradă Lugoj – Deva. Oamenii au primit o sumă fixă – 0,3 euro pe metrul pătrat. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a invocat faptul că e vorba de un obiectiv de utilitate publică extrem de important, a venit în faţa proprietarilor de terenuri, le-a comunicat preţul, după care le-a transmis un mesaj de genul “Cui nu-i convine, n-are decât să ne dea în judecată”. Atitudinea reprezentanţilor CNADNR i-a înfuriat şi mai tare pe localnicii din comunele amintite, mai ales că ştiau că pentru porţiunea de autostradă deja construită pe Valea Mureşului, de la Deva la Orăştie, s-au plătit 3,7 euro pe metrul pătrat în comunele Şoimuş, Hărău şi Turdaş, respectiv 5,2 euro pentru terenurile aflate pe teritoriile administrative ale oraşelor Simeria şi Orăştie.

Procesul avansează greu

Iniţial, peste 350 de proprietari de terenuri nemulţumiţi au iniţiat în 2013 un proces împotriva CNADNR. Între timp, unii dintre ei s-au mai retras, însă au rămas peste 300 de petenţi, după cum spun reprezentanţii legali ai acestora. De asemenea, cauza a fost împărţită în 29 de dosare diferite, în funcţie de zonele în care se află terenurile. Instanţa se află acum în aşteptarea rezultatelor unor expertize imobiliare efectuate de o comisie formată dintr-un expert numit de reclamanţi, unul de către CNADNR şi unul stabilit de instanţă. Aceştia sunt ajutaţi şi de topografi. Toate procesele pe această temă iniţiate de hunedorenii proprietari de terenuri de pe traseul autostrăzii Lugoj – Deva se află încă la instanţa de fond.

Oamenii speră că judecătorii le vor da câştig de cauză. “Mie mi-au dat 0,3 euro pe metrul pătrat pentru un teren ce se vinde cu cel puţin 6 euro metrul pătrat. Locuiesc în comuna Brănişca, comuna care a deţinut fosta fermă legumicolă a gospodăriei de partid. Terenul nostru e mult mai productiv decât ce e mai în sus, pe Mureş. Cum să vină să ne dea nouă 30 de eurocenţi pe metrul pătrat, când au ştiut bine că pentru mlaştinile alea de la Spini (comuna Turdaş – n.r.) au plătit 3,7 sau chiar 5,2 euro”, ne-a mărturisit unul dintre petenţi, care a dorit să nu-şi divulge identitatea.

Explicaţiile edililor

Pentru că este situată în zona în care tronsonul Lugoj – Deva se conectează la deja construita porţiune de autostradă Deva – Orăştie – Sebeş, în comuna Şoimuş diferenţele dintre sumele plătite de CNADNR pentru terenurile expropriate se sesizează cel mai uşor. “Pentru Deva – Orăştie, s-au plătit sume pe trei paliere, însă cel mai des a fost vorba de terenuri pentru care s-au achitat 3,7 euro pe metrul pătrat. Primăria a primit pentru un teren situat înspre Orăştie, atunci, 1,3 milioane de lei, iar acum, pentru alt teren de dimensiuni apropiate, situat spre Lugoj, doar 130.000 de lei. A fost vorba şi de două expertize diferite, una făcută în 2008, pentru porţiunea Deva – Orăştie, şi una făcută prin 2010, pentru autostrada Deva – Lugoj. Am avut în comună persoane care au încasat 37.000 de euro pentru că au avut câte un hectar expropriat, în total. Adevărul însă este că, acum, hectarul de teren agricol în zonă este evaluat la vreo 3000 de euro şi ceva, cu atât se vinde”, spune primarul comunei, Mihai Irimia.

În 2009, în comuna Hărău au fost scandaluri repetate legate de preţul oferit de CNADNR pentru metrul pătrat de teren expropriat. Localnicii nu au fost de acord cu cei 3,3 euro oferiţi în 2008 – 2009 şi, până la urmă, au fost nevoiţi să se mulţumească cu 3,7 euro. “Au fost şi cazuri în care s-au plătit 5,2 euro pe metrul pătrat, dar era vorba de cetăţeni ale căror holde erau tăiate efectiv în două de autostradă. Din unele loturi au rămas doar vreo 100 de metri pătraţi pe o parte a şoselei şi 100 pe cealaltă parte. Pe asemenea suprafeţe nu mai prea poţi face nimic. Sunt pierderi pe care, până la urmă, cetăţenii le-au acceptat”, spune Cornel Jibetean, primarul comunei Hărău.