Bulzeştii de Sus e o comună depopulată dintr-o zonă montană, aşa cum sunt multe în judeţul Hunedoara. Primarul are doar opt angajaţi în subordine. Numărul de angajaţi este mai mic decât cel al satelor ce compun unitatea administrativă: nouă în total. Totuşi, reprezintă aproape trei la sută din totalul populaţiei. 312 oameni mai au domiciliul în comuna aşa răsfirată cum e ea, cu două sate pe văi şi mai multe cătune, practic, pe culmi. În teorie, administrarea unei asemenea comune ar trebui să fie simplă. Practica pune şi aici mari probleme.
Pe timp de iarnă, în medie, doar 10 maşini urcă la Bulzeşti. Drumul e asfaltat şi e foarte bun în comparaţie cu alte drumuri ce duc spre alte centre de comună. La Bulzeşti, când ninge, se deszăpezeşte abia pe la amiază, cum aveam să constatăm într-o zi de vineri, când am ajuns acolo pentru un alt subiect. Maşina de deszăpezire trece în mare viteză, nu face decât să ia de pe carosabil stratul de zăpadă afânată şi să redescopere stratul vechi de gheaţă şi zăpadă bătătorită. Decât aşa deszăpezire, mai bine deloc, îţi vine să spui, după ce constaţi că din autospeciala respectivă nisipul amestecat cu sare, după ce că e lăsat să curgă doar în cantităţi simbolice, cade pe marginea drumului, nicidecum pe vreuna dintre căile de rulare. Maşina de deszăpezire bifează încă o lucrare pe care o decontează Consiliului Judeţean, iar primarul ridică din umeri. E vorba de un drum judeţean şi, în afară să protesteze telefonic la Deva, nu are ce face. “Doar dacă se blochează drumul, domnii de la firma respectivă, sau cei de la Consiliul Judeţean, spun «Păi nu ne-a anunţat primarul». Eu i-am anunţat şi azi dimineaţă şi-aţi văzut la ce oră au venit”, spune primarul comunei, Mirel Ion Suba.
Ca-n urmă cu 100 de ani
Doar drumul judeţean care urcă spre Bulzeştii de Sus e asfaltat. Restul drumurilor, comunale, sunt ca în urmă cu 100 de ani. Nu au nici măcar un strat de piatră aruncat pe ele. Aşa se face că, dacă vrei să urci la Ruseşti, Păuleşti sau Grohot, nu vei reuşi cu niciun fel de maşină. Stratul argilos de pe drumuri încarcă rapid roţile maşinii şi… gata.
La şcoala primară din comună mai învaţă patru copii. Trei dintre ei fac naveta pe jos. Şi dacă ar avea bani de maşini părinţii lor, tot pe jos ar trebui să meargă din cauza stării precare a drumurilor. ”Şi aşa se va merge multă vreme de-acum încolo. Avem peste 30 de kilometri de drumuri comunale de modernizat, dar banii noştri nu ne ajung nici pe salariile pe patru luni – spune primarul. Trebuia, din toamna lui 2014, să ne apucăm de drumul spre Păuleşti, pe care să-l ducem apoi până-n Ioneleşti. Am pierdut 400.000 de lei de la Guvern pentru că noi, Primăria, nu am avut destui bani ca să plătim avizele de care aveam nevoie de la Consiliul Judeţean, Agenţia de Mediu şi aşa mai departe. Am scos eu, din buzunarul meu, vreo 2000 de lei. Când am ajuns la Inspecţia de Stat în construcţii, mi-or mai cerut 1400 de lei. De unde să mai fi dat? Am suspendat proiectul, n-am avut încotro”.
Mărunţişul din buget
Comuna Bulzeştii de Sus reuşeşte să adune din taxe şi impozite locale vreo 30.000 de lei pe an. Aproximativ 300 de case sunt înregistrate la Primărie, dar numai vreo 140 sunt locuite efectiv. În rest, e vorba de proprietari care locuiesc la distanţe mari, unii chiar în celălalt capăt de ţară, tocmai în judeţul Constanţa. “No, trimite casierul! Unde să-l trimiţi să ia impozitul pe casă? La Constanţa? Nu face impozitul cât face drumul până acolo. Mai sunt şi unii care-s mutaţi la oraş, iau amenzi, dar nu le plătesc deloc la primăria de domiciliu. Avem de încasat o amendă de 140 de milioane de la un domn care a fost prins de poliţie că era şofer de autobuz fără să aibă atestat. Cum să recuperez banii de la omul ăla?”. Iar seria dilemelor primarului nu se opreşte aici. “Am primit de la ANAF 4000 de lei pentru salariile personalului primăriei, pe decembrie şi 1000 de lei pentru dascălul care vine la şcoală. Eu trebuie să le dau angajaţilor primăriei 9200 de lei. Dacă le dau doar unora, se uită urât ceilalţi. Parţial nu pot să le plătesc, că nu-mi permite legea. Învăţătorul are de primit, cu tot cu sporuri şi decontul de combustibil, 3000 de lei. În buget am doar 1000. Pauză. Cum rezolv problema? Aştept să vedem ce bani mai vin de la judeţ”, spune Mirel Ion Suba, care nici acum nu crede în “poveştile din presă” conform cărora, din acest an, comuna Bulzeştii de Sus va avea buget minim de 1,5 milioane de lei: “15 miliarde?! 6 să-mi dea şi-s fericit. Dar nu cred până nu văd banii!”, spune edilul.
Un proiect, altă dilemă
Tot anul trecut, Primăria Bulzeşti a început demersurile pentru achiziţionarea unui utilaj multifuncţional în valoare de 90.000 de euro de care să se ajute la repararea drumurilor din comună. Licitaţia are loc în această perioadă, dar “drumul” până la această fază nu a fost nici el lipsit de peripeţii administrative. Utilajul este cumpărat printr-un proiect al Grupului de Acţiune Locală “Ţara Zarandului”, grup la care comuna Bulzeştii de Sus a aderat mai târziu, motivul invocat oficial fiind incapacitatea sa de a-şi plăti cotizaţia de membru. Cum necum, Ion Mirel Suba spune că a mai plătit din cotizaţiile restante, dar tot mai are un “rest” de 25.000 de lei de achitat. “Am vrut utilajul acesta de care avem mare nevoie. Ni s-a spus să renunţăm la unele opţiuni specificate în cererea de finanţare, pentru că nu ne încadram ca GAL. Primăria Vaţa vrea şi ea un utilaj similar. Până la urmă au renunţat ei la câteva opţiuni, pentru că ei mai au un utilaj şi mai au şi o rabă. Le mulţumesc pentru asta. Era vorba ca noi să renunţăm la remorca utilajului. Fără remorcă n-avea rost să-l mai luăm”. Cu utilajul cumpărat, Primăria din Bulzeşti va avea probleme în a angaja doi oameni care să-l opereze: “Sunt normative de personal şi nu văd cum o să putem angaja pe Primărie încă doi oameni. Am făcut un serviciu separat, dar acel serviciu va trebui să aibă venituri proprii. Nu ştiu cum o s-o scoatem la capăt şi cu problema asta”.
Primarul, şofer pentru situaţii de urgenţă
Problema transportului în Bulzeşti este şi mai greu de rezolvat. Primarul Ion Mirel Suba nu este deloc entuziasmat de ideea cumpărării unui microbuz, chiar dacă va avea un buget de cinci ori mai mare odată cu schimbarea felului în care se distribuie banii din cotele defalcate din impozitul pe venit şi TVA, decizie luată de PSD la Bucureşti, dar considerată de mulţi alţi primari hunedoreni injustă, inclusiv din PSD.
“Să zicem c-o să cumpăr un microbuz. Trebuie să angajez doi şoferi la el, nu? Cum îi angajez, că legea nu-mi permite?! Apoi, la un moment dat, acel microbuz se va strica, nu? Când va fi în service, cu ce vor merge copiii la şcoală? Sunt nouă copii în comună care fac naveta la Baia de Criş (pentru gimnaziu – n.red.), Brad şi Gura Barza (pentru liceu). Un abonament costă vreo 330 de lei. E o familie în comună care are două fete la şcoală şi dă aproape 700 de lei doar pe abonamente. Abonamentele ţin linia de transport în comun făcut de BV Dassler. Dacă eu bag microbuz şcolar, BV Dassler nu mai vine. Ş-atunci ce fac cu cei doi-trei oameni care merg zilnic, plus cu ceilalţi, mai mulţi, care merg joia la Brad, când e zi de târg acolo?”. Seria întrebărilor la care primarul nu găseşte răspuns, deocamdată, se opreşte aici. Edilul din Bulzeştii de Sus mai povesteşte apoi o situaţie petrecută în iarna lui 2012: “Microbuzul de la firma de transport nu avea cauciucuri de iarnă şi nu putea urca la Bulzeşti. Tocmai atunci copiii care făceau naveta aveau lucrări de dat şi teze. Mă suna lumea şi mă întreba ce să facă. Păi, ce era de făcut? I-am luat şi i-am dus eu şi i-am adus cu Nubira de la Primărie. Ghiozdanele-n portbagaj, copiii în maşină. Dimineaţa îi duceam, seara mă duceam după ei. Două săptămâni la rând. Şi-acuma, dacă nu vine microbuzul şi-s doi trei în staţie, oamenii ăia mă sună pe mine, nu sună la firma de transport. Şi-i duc! Am de ales?!”.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.