PSD face experimente, cu banii noştri, în dauna noastră

Guvernul PSD schimbă în mod abuziv formula de distribuire în teritoriu a banilor la care are dreptul fiecare localitate. Nu se mai aplică vechile criterii constituite în principal de numărul de locuitori, suprafaţa unităţii administrative şi veniturile pe care le produce aceasta, ci se stabilesc bugete minime pentru patru categorii de unităţi administrative. Metoda Guvernului Ponta produce nedreptăţi imposibil de acceptat: o comună cu 124 de locuitori are buget cu 50 la sută mai mare decât una cu 3.600, un oraş cu 12.000 de locuitori are buget de trei ori mai mic decât altul cu 13.000 de suflete. Şi sunt doar două exemple din judeţul Hunedoara.

Dorind să-şi securizeze electoratul din zonele sărace, PSD ia bani de la localităţile care încă mai produc venituri la buget şi îi distribuie celor pe care acelaşi PSD le-a neglijat în atâţia ani în care a guvernat România

În legea bugetului pe 2015 s-au stabilit limite minime de buget pentru comune (1,5 milioane), oraşe (6 milioane) şi municipii (20 milioane), fără ca acestea să mai fie despărţite în categorii, ca înainte. Unitatea administrativă care nu atinge limita minimă de buget din ce încasează prin taxe şi impozite locale primeşte din start diferenţa până la 1,5, 6 sau 20 de milioane de la bugetul central. După asigurarea bugetelor minime, puţinul care rămâne se repartizează în funcţie de număr de locuitori şi suprafaţă.

Primarul comunei Ilia: “E o bătaie de joc”

Anul luat drept reper pentru întocmirea Legii Bugetului pe 2015 a fost 2013. Comunele care au făcut “greşeala” ca în 2013, să încaseze peste 1,5 milioane de lei, vor mai primi “firimituri” din buget. Este şi cazul comunei Ilia, al cărei primar, Marius Omotă, consideră că noua metodă de împărţire a banilor este nedreaptă şi va produce în curând efecte nefaste: “În 2013 am avut mai mulţi bani încasaţi din taxe şi impozite locale datorită unor activităţi economice cu durată limitată. De exemplu, balastierele care au funcţionat aici şi şi-au plătit în 2013 restanţele pe mai mulţi ani în urmă. Acum nu mai sunt. Dacă în 2013 am avut 1,5 milioane venituri proprii, în 2015 vom avea, în cel mai fericit caz, 1 milion de lei. Vom primi din acel rest de împărţit rămas pentru anul acesta doar 60.000 de lei, din banii de la centru. În aceste condiţii noi, o să rămânem fără bani la jumătatea acestui an şi va trebui să facem economii la chestiuni elementare, cum ar fi iluminatul public. Este o bătaie de joc această variantă de împărţire a banilor la comune. O comună ca Ilia, cu 3.600 de locuitori, cu liceu, cu şcoli generale, cu serviciu medical de urgenţă, va avea, practic, un buget de 1 milion de lei pe 2015, iar o comună ca Bătrâna, cu 130 de locuitori, va avea 1,5 milioane de lei. Nu am absolut nimic cu comunele sărace: să li se dea şi lor, dar acest mod de împărţire este injust”.

Situaţia pare a fi la fel de gravă în comuna Pui, după cum spune primarul acesteia, Victor Stoica. “Noi n-o să mai avem bani de salarii, la un moment dat. În 2013 am avut venituri proprii de 1,1 milioane. Pe vechea formulă am mai primit 1,5 milioane şi ne-am descurcat. Anul acesta, dacă rămânem doar cu 1,5 milioane, o să fie un dezastru”.

Până şi primarii PSD sunt nemulţumiţi

De pierdut are o altă comună mare, Dobra, administrată de un membru PSD, Ovidiu Pădurean. Comuna Dobra pierde cel puţin 200.000 de lei la buget, bani cu care ar fi vrut să renoveze o grădiniţă. “În 2013, am avut venituri proprii de 600.000 de lei. Cu suma primită pe vechea metodă de repartizare a banilor din cotele pe venit şi TVA am ajuns la 1,7 milioane de lei. Acum, pe noua formulă, o să ajungem cu un buget total de doar 1,5 milioane. Mi-aş dori să găsim o formulă prin care să ajungem măcar la nivelul bugetului din 2014”, declară Ovidiu Pădurean.

Noua modalitate de împărţire a sumelor din cotele defalcate din TVA şi impozitul pe venit dezavantajează şi oraşul Simeria, care pierde în jur de 850.000 de lei, faţă de vechea formulă de repartizare (bazată pe număr de locuitori, rang de localitate şi suprafaţă). “Dacă ar fi doar aceşti 850.000 de lei pierduţi ar fi bine, însă de anul acesta va trebui să plătim de la bugetul local şi 1,2 milioane de lei pe an pentru rambursarea creditului luat pentru construirea Parcului de Afaceri. O să încercăm să optimizăm şi mai bine cheltuielile, să sporim veniturile şi să o scoatem cumva la capăt”, spune primarul oraşului Simeria, Emil Rîşteiu (PSD).

Dragnea şi Vâlcov recunosc existenţa “experimentului”

Primarul comunei Vălişoara, Mircea Rovinar precizează că, în calitatea sa de membru în conducerea Asociaţiei Comunelor din România, a participat, în urmă cu două săptămâni, la o întrunire cu ministrul Dezvoltării şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea şi cu ministrul Bugetului, Darius Vâlcov, întâlnire la care primarii şi-au exprimat nemulţumirile, iar reprezentanţii guvernului le-au făcut promisiuni: “În ţară sunt situaţii ilogice. De exemplu, comuna Cumpăna, din judeţul Constanţa, cu 12.000 de locuitori şi servicii publice de nivelul unui oraş, are un buget minim de 1.5 milioane, iar un orice alt oraş din România are un buget minim de 6 milioane. Atât domnul Dragnea cât şi domnul Vâlcov ne-au spus că metoda actuală este aplicată experimental, discrepanţele urmând a fi eliminate la rectificarea din vară”.

Oraşe egale, sume inegale

La rândul său primarul oraşului Călan, Adrian Iovănesc, reclamă inechitatea noii metode de repartizare a fondurilor. Călanul are aproape 12.000 de locuitori şi are prevăzut în lege un buget minim de 6 milioane de lei. Bradul are 13.000 de locuitori, dar are un buget minim de 20 de milioane de lei, pentru simplul fapt că deţine rangul de municipiu. “Formula actuală nu ţine cont nici de numărul proiectelor pe care le are în derulare fiecare oraş şi la care trebuie să asigure co-finanţare. Ne vom descurca foarte greu, anul acesta. Nu avem încotro şi, deocamdată, vom fi nevoiţi să tăiem de-acolo de unde nu doare, adică de la investiţii, din păcate”, adaugă Iovănesc.

Primarul municipiului Hunedoara, Viorel Arion, atrage atenţia asupra altui aspect: primarii leneşi pot sta liniştiţi, iar cei harnici n-au decât să se descurce. Din nou! “Bugetul minim pentru comune, oraşe şi municipii este o aberaţie. Această măsură nu face decât să răsplătească primarii leneşi. La Hunedoara, de când am venit eu primar, a crescut gradul de colectare a taxelor şi impozitelor locale de la 60 la 90 la sută. Primarii care îşi recuperează banii sunt pedepsiţi pentru că sunt harnici, în comparaţie cu cei care nu reuşesc acest lucru şi se culcă pe-o ureche”.

Conceptul construcţiei bugetare PSD: “Cine-mparte, parte-şi face”

Deputatul PNL de Hunedoara, Carmen Hărău (foto), a atras atenţia asupra inechităţilor generate de noua abordare a PSD privind repartizarea sumelor din TVA şi cotele defalcate din impozitul pe venit încă de la finele anului trecut. Menţionând că, pe fond, faptul că localităţile mici au primesc mai mulţi bani nu este un lucru rău, Carmen Hărău declară:

“A ajuns la scadenţă problema echilibrării bugetelor locale, producând, efectele pe care le-am anticipat în decembrie 2014, când lucram la bugetul pe anul 2015, în Comisia de buget, finanţe şi bănci, în plenul Camerei Deputaţilor, şi semnalate pe Agerpres, pe Facebook… Fără ecou, din păcate… Acum au venit alocările la primării şi bomba stă să explodeze. Municipiile mari, oraşele mari, comunele mari au pierdut bani, faţă de anul trecut, de nu mai ştiu cum să se cârpească. De ce a procedat astfel PSD-ul? Pentru că sistemul avantajează comunele mici, unde electoratul este, în proporţie covârşitoare, al lor… Spre exemplificare, judeţul care primeşte cei mai mulţi bani este judeţul Teleorman, judeţul ministrului Dragnea.

În plus, în acest fel, este mai uşor de ascuns faptul că nivelul de trai al unor grupuri mari de cetăţeni scade, inclusiv din motivul incapacităţii guvernului de a gestiona banii publici, altfel decât prin pomeni electorale promise, dar pasate, fără finanţare, în sarcina bugetelor locale!

De unde să plătească managerii spitalelor suta de lei promisă, şmechereşte, în campania electorală, cadrelor medicale, prevăzută într-un OUG, pentru care au fost omise normele de aplicare şi precizarea surselor de finanţare? Mai ales că sumele transmise bugetelor locale pentru plata salariaţilor din spitale nu ajung decât pentru 6 luni?!

În judeţul Hunedoara, primarii se gândesc serios să picheteze Prefectura. Municipiul Hunedoara pierde, faţă de anul trecut, peste 5 milioane de lei. În comunele Ilia, Certej, Râu de Mori, Şoimuş, Veţel, în oraşele Petrila şi Simeria, în Haţeg s-au primit zero (!) lei, iar în Crişcior şi Pui, câte un pumn de mărunţiş, asta pentru a enumera doar o mică parte din necazuri, anume cele pentru care am reuşit să adun date certe.

PSD pretinde că, în felul acesta, primarii comunelor mici nu vor mai sta cu mâna întinsă la Consiliile Judeţene, în faţa baronilor locali, cărora, astfel, le-a scăzut puterea. PSD omite însă să spună că, în acest fel, primarii de municipii mari, oraşe mari, comune mari vor fi obligaţi să stea cu mâna întinsă în faţa tripletei de miniştri Ponta, Dragnea, Vâlcov, cu consecinţe de posibilă aservire politică pe care această situaţie o presupune!”.

Dorin Gligor: “Este sfârşitul administraţiei locale, aşa cum o ştiam”

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Dorin Gligor, spune că Legea Bugetului pe 2015 este profund nedreaptă, lucru pe care l-a susţinut încă de la începutul anului, când, atrăgea atenţia asupra faptului că avem de-a face, de fapt, cu o re-centralizare administrativă. “Este sfârşitul administraţiei publice locale aşa cum o ştiam până acum. Noua metodă nu ţine cont de nevoile de dezvoltare ale fiecărei unităţi administrative. Ştiu că s-au făcut greşeli, în trecut, în consiliile judeţene, în momentul în care s-au repartizat banii pentru echilibrarea bugetelor locale, dar, oricum, orice consiliu judeţean este mai apropiat de nevoile locale decât un minister sau două de la Bucureşti. Ştiu şi sunt de acord că sunt comune mici, neglijate în ultimii ani, dar cum să putem repara o greşeală printr-o greşeală şi mai mare, cum este cea a legii bugetului pe 2015?!. În opinia mea, dacă tot nu se avea încredere în deciziile consiliilor judeţene, vechea formulă de repartizare putea fi îmbunătăţită prin introducerea de criterii suplimentare. Apoi, dacă domnul Dragnea zice că e bine aşa, de ce tot el spune că, în vară, se va reveni asupra deciziei?! În vară va fi prea târziu, pentru că bugetele locale vor fi deja stabilite. Cred că principalul efect al acestei decizii va fi acela că vom redeveni prizonierii Guvernului”.