Senzaţii tari, româneşti, pe podul care se leagănă

Articolul a fost vizualizat de 1,782 ori

În ultimele zile mii de şoferi au simţit pe pielea lor ce înseamnă “pod rutier elastic”. Asta pentru că au fost nevoiţi să stea blocaţi minute-n şir pe podul pe care gropile parcă apar mai multe după ce cele “vechi” sunt astupate. Da, este vorba despre podul de peste Mureş de la Şoimuş, cel despre care s-a scris, se scrie şi se va mai scrie mult anul acesta. Oricum, experienţa este nerecomandată celor slabi de înger.

Gropile şi blocajele de pe podul de la Şoimuş – o situaţie care s-a prelungit deja nepermis de mult

Gropile şi blocajele de pe podul de la Şoimuş – o situaţie care s-a prelungit deja nepermis de mult

Gropile de pe podul de la Şoimuş apar ca-n legenda meşterului Manole: drumarii le astupă, după o zi ele sunt la loc, înşirate de-a lungul şi de-a latul carosabilului în aşa fel încât, dacă reuşeşti să ocoleşti una, dai în altele două. Situaţia a fost descrisă şi explicată şi de REPLICA, în urmă cu câteva săptămâni.

În ciuda asigurărilor date de drumari, problema persistă şi se agravează, iar podul de la Şoimuş începe să semene cu o structură imposibil de salvat, cel puţin în ochii unui nespecialist, mai ales în cei ai unui şofer care a apucat să stea, zilele trecute, în coloană pe pod şi să constate că “trepidaţiile” reclamate de şoferi încă de acum doi ani, de când s-a dat în folosinţă bucata de autostradă Deva – Simeria, nu sunt deloc exagerări.

Zeci de mii de şoferi au avut ocazia să se convingă singuri de asta începând de la finele săptămânii trecute, când circulaţia a fost închisă pe un fir, pe pod formându-se coloane. Dacă stai pe pod aşteptând să treacă cei care vin din faţă, maşina se clatină şi stânga-dreapta, dar şi faţă-spate de parcă ar fi un cutremur cu multe grade pe scara Richter. Specialiştii firmei care se ocupă de reabilitarea DN 76, inclusiv a podului de la Şoimuş, spun că aşa a fost el conceput: să fie elastic. Instinctul îţi spune însă că nu e bine să fii prins în coloană chiar deasupra râului. Dacă sub maşina ta e pământ, parcă mai ai o speranţă. Una mică: până jos sunt vreo opt metri.

Senzaţiile tari, româneşti, de pe podul de la Şoimuş se trăiesc însă şi altfel. De ele “au parte” mai ales navetiştii care sunt forţaţi să treacă pe aici, podul fiind, practic, singura legătură directă dintre principalul oraş hunedorean şi partea de nord a judeţului. Şi nu ne referim aici la podul care se leagănă, ci la gropile care azi sunt astupate, mâine apar din nou. Iar aici începe un “film” tipic românesc. După Anul Nou, autostrada se blochează de-a dreptul pe sensul dinspre Simeria spre Şoimuş, e nevoie ca drumarii să fie traşi de mânecă de şefii Poliţiei Rutiere de la judeţ, apar în zonă câţiva inşi care astupă gropile cu o mixtură rece formată din zgură şi material frezat şi spiritele se liniştesc. Două zile.

pod soimus

După aceea, gropile apar din nou, soluţia este aceeaşi şi se merge tot aşa, de parcă drumarii s-ar fi aşteptat la un rezultat diferit aplicând aceeaşi metodă.
După două săptămâni, au văzut clar că nu se poate cu “plombele reci”. Unele nu rezistau nici 24 de ore sub roţile miilor de camioane care “coboară” de pe autostradă la Şoimuş şi merg spre Arad, sau “urcă” şi merg spre Sebeş. Serviciul Rutier de la IPJ intervine din nou şi solicită găsirea unei soluţii cu o durată de viaţă mai lungă de două zile. Drumarii încearcă să se conformeze şi aduc tocmai de la Calafat câteva utilaje capabile să toarne “plombe calde” în condiţii de iarnă, dau asigurări că rezolvă problema în câteva zile şi se anunţă trafic restricţionat pentru perioada 24 – 26 ianuarie în zona podului. Ghinion, însă: utilajele au o capacitate prea mică, în plus vin şi ploile, aşa că ritmul lucrărilor este departe de cel dorit. Lunea, la amiază, după un week-end în care traficul a fost şi mai intens din cauza târgului duminical de la Bălata, stadiul realizat este de nici 25 la sută. Între Serviciul Rutier şi reprezentanţii societăţii Selina are loc o nouă rundă de discuţii. De data aceasta se lasă cu termene clare şi avertismente cu amendă. Drumarii încearcă o soluţie clasică: bucăţi de covor asfaltic turnate pe suprafeţe ceva mai mari decât cele ocupate strict de gropile în sine. Normal, termenul se prelungeşte cu încă o săptămână.

Explicaţii şi avertizări

Luni la amiază, managerul de proiect desemnat de Selina S.A pentru reabilitarea DN 76 – Deva – Brad, Liviu Cosmei, declara că s-au făcut şi se fac reparaţii “sub trafic” şi punea lipsa eficacităţii pe seama condiţiilor meteo: “Asfaltul trebuie încălzit la 160 de grade Celsius înainte să fie aşternut pe carosabil. E destul de greu să faci asta când afară sunt două-trei grade Celsius. Merge foarte încet din cauza temperaturilor dar şi din cauza umidităţii excesive, provocate de vreme dar şi de climatul zonei în sine. Ştim că s-a depăşit termenul anunţat, dar nici noi nu ştiam cât de repede pot fi turnate plombele calde în asemenea condiţii meteorologice”.
Tot luni, şeful Serviciului Rutier din cadrul IPJ Hunedoara, comisarul şef Dan Micu, dădea semne că-şi pierde răbdarea: “Noi le-am cerut să intervină la început de ianuarie. Au pus acele plombe reci care rezistau doar vreo 24 de ore. Apoi le-am cerut o soluţie cu durată de rezistenţă mai mare. Au venit, au promis că rezolvă problema cu acele utijale aduse tocmai de la Calafat. Le-am acordat şi sprijin, am pus echipaje în zonă, dar am constatat că, de exemplu, duminică (25 ianuarie – n.red.) nu au lucrat deloc la carosabil. Au ieşit, au încălzit utilajele, a venit ploaia, s-au retras, iar au ieşit, iar a venit ploaia. E deja luni, 26 ianuarie, iar ei n-au făcut nici 25 la sută din lucrarea de plombare. Sunt foarte supărat pe ei şi pe situaţie. Aştept să vină cu o soluţie care să asigure un trafic în condiţii acceptabile şi lipsit de riscuri rutiere. Pentru că noi doar asta cerem, conştienţi fiind de faptul că, la 1 martie, podul va trebui să intre în reabilitare generală”.

Un pod cu multe probleme

Podul peste Mureş de la Şoimuş a fost construit în anii ‘70, fiind proiectat pentru valori de trafic de zeci de ori mai mici decât cele actuale. Tronsonul de autostradă Deva – Orăştie a fost printre primele de pe Culoarul lV pan-european construit în România. Autostrada Lugoj – Deva e departe de a fi gata, aşa că pentru legătura cu porţiunea de şosea de mare viteză dintre reşedinţa de judeţ şi extremitatea estică a Hunedoarei s-a apelat la o soluţie provizorie: un giratoriu situat la nici 100 de metri de podul vechi, care nu a mai beneficiat de ani buni de o reparaţie capitală.

Inginerii societăţii Selina spun că, având o deschidere mare, de peste 600 de metri, podul a fost proiectat să fie “elastic” pentru a rezista mai bine traficului greu. Totuşi, senzaţia pe care o are orice şofer care opreşte pe pod, aşa cum e nevoie să facă de câteva zile încoace, este de maximă nesiguranţă. Gropile de pe carosabilul podului se pare că apar din cauza apei infiltrate sub straturile de asfalt.

Poliţiştii de la Serviciul Rutier spun însă că şoferii au tendinţa de a le ocoli intrând pe contrasens, lucru care este extrem de periculos, mai ales pe un pod.
De la 1 martie, această structură ar trebui să intre în reabilitare generală, lucru care va presupune o limitare şi mai drastică a traficului. Vehiculele mai grele de 7,5 tone nu vor mai putea să-l folosească pentru că trecerea lor pe pod ar produce fisuri în betoanele proaspăt turnate în cadrul procedurilor de reabilitare. Soluţiile pentru devierea traficului sunt încă discutate de autorităţile implicate.

About Ciprian Iancu