Traducătorii acuză autorităţile că le confiscă profesia

Mâine dimineaţă, traducătorii hunedoreni vor protesta a Bucureşti în faţa Ministerului Justiţiei, nemulţumiţi de un proiect de lege pe care îl consideră aberant. Experţii în traduceri spun că, potrivit noului proiect de lege, ei ar dobândi un statut similar cu cel al funcţionarilor publici, în consecinţă nu ar mai putea să facă decât traduceri juridice şi nimic altceva. Iar pentru că sumele obţinute din aceste traduceri sunt infime, niciun traducător nu ar mai putea să supravieţuiască în noile condiţii.

Specialiștii în limbi străine, traduceri, translaţie şi interpretare spun că, în urma protestelor şi a petiţiilor lansate în ultimele zile, Ministerul Justiţiei a venit cu precizarea că traducătorii vor putea să-şi continue munca, la fel ca până acum, însă nu în cadrul aceluiaşi birou. „Din textul de lege se înţelege că un traducător nu mai poate face munca pe care e specializat, aşa cum nu mai poate fi nici… administrator de scară, de exemplu! Proiectul prevede crearea unei Uniuni a traducătorilor la care, dacă nu aderi, nu ai voie să lucrezi. Deci, aberant! Pentru că eu nu sunt avocat să am câteva sute sau chiar mii de cauze şi să dispun, astfel, de sume consistente.

De asemenea, ar trebui să ne reevaluăm după şase ani; or, o limbă străină nu se uită. Nu e contabilitate, să apară legi şi prevederi noi. Dintr-o adresă oficială a Tribunalului Hunedoara anul trecut au fost înregistrate 27 de cauze care au avut nevoie de translatori pentru diferite limbi. Toate cauzele de la nivelul judeţului nostru ar putea să aducă în buzunarul tututor translatorilor judiciari hunedoreni care au făcut traducerile respective (deci nu a unuia singur!) o sumă totală de puţin peste 6.000 de lei. În cazul în care o singură pesoană ar face toate traducerile posibile cerute de instanţele de la noi din judeţ, acesta ar câştiga suma fabuloasă de aproximativ 500 de lei lunar, venit din care ar urma să plătească CAS, alte taxe şi impozite, dar şi contribuţia la respectiva Uniune a Traducătorilor şi Interpreţilor Juridici din România, care se vrea a fi înfiinţată”, explică reprezentanta firmei de traduceri Sagia Conect, din Hunedoara, Gladiola Cheţe (foto).

E nevoie de traducători profesionişti

Traducătorii spun că, până la un punct, autorităţile au dreptate, iar anumite reglementări sunt, într-adevăr, necesare pentru a asigura calitatea traducerii, în condiţiile în care o mulţime de universităţi apărute peste noapte, conferă diplome unor absolvenţi slab pregătiţi profesional. „Totuşi, trebuie să ţinem cont de faptul că piaţa însăşi se autoreglează şi elimină traducătorii neprofesionişti. Eu cunosc persoane care sunt translatori de 13-14 ani şi n-au fost niciodată solicitaţi de instanţă. Iar o persoană, când trebuie să obţină nişte tipizate traduse, nu e foarte complicat. Când caută însă un traducător pentru o lucrare mai complexă, are nevoie de un traducător bun.

Ei, aşa cum vor autorităţile să procedeze, nu e corect, iar cine a scris proiectul de lege nu ştie despre ce e vorba. Asta pentru că dacă la traduceri scrise te mai poţi ajuta de unele softuri, în instanţă poţi face interpretare doar dacă ştii foarte bine acea limbă. Cunosc cazuri de traducători care refuză să meargă ca interpreţi în instanţă tocmai pentru că nu se simt în stare. Pe hârtie nu ştie nimeni cât timp ai căutat tu pe Google sau în dicţionar, ca să găseşti rezultatul, dar când eşti interpret în faţa unei săli de judecată, te aude toată lumea!”, adaugă Gladiola Cheţe. Aceasta mai spune că noua lege ar permite traducătorilor să-şi continue munca, însă numai în condiţiile în care aceştia ar lucra în cadrul unei alte entităţi. Asta ar însemna ca un traducător care a înfiinţat un SRL, să mai înfiinţeze încă unul, urmând ca una dintre societăţile comerciale să se ocupe de traduceri literare şi comerciale, iar cealaltă doar de traduceri juridice. Profesioniştii domeniului menţionează să, din punctul lor de vedere, nici examenul de reevaluare nu va schimba lucrurile în bine.

Cu jalba-n băţ, la Ministerul Justiţiei

Specialiştii din judeţul nostru spun că, dacă în instanţă, prin propunerea de lege, doar instituţia respectivă va putea să solicite traducerea, orice document care nu emană de la organe judiciare va putea fi tradus prin noua lege, doar la solicitarea avocatului sau a notarului, iar traducătorul nu va mai lucra direct cu piaţa. Efectuarea traducerilor prin intermediar ar crește, în mod logic, prețul acestora și nu în beneficiul traducatorilor, dar cert în defavoarea clientului. Asta deoarece avocatul uneia dintre părţi sau notarul ar urma să perceapă un plus la taxă, sumă care ar urma să ajungă, în cele din urmă, prin intermediul avocatului sau notarului, la traducător. Astfel, specialiştii în domeniul limbilor străine spun că vor ajunge un fel de funcţionari la dispoziţia avocaţilor şi notarilor, urmând să fie solicitaţi numai când doresc cele două categorii amintite. Mai mult, avocaţii şi notarii îşi pot alege traducătorii cu care doresc să lucreze.

„De ce au venit cu acest proiect de lege? Noi nu găsim explicaţia, oricât ne-am gândit. Probabil că prevederile respective au venit din nevoia de reglementare solicitată şi de Uniunea Euopeană, dar prost înţeleasă”, adaugă reprezentanta firmei de traduceri Sagia Conect. În acest moment, pentru a fi traducător este necesar să obţii un atestat eliberat de Ministerul Justiţiei. Până acum, traducătorii hunedoreni au putut să lucreze în calitate de PFA sau într-o structură de tip SRL, care permite încheierea de contracte de colaborare cu traducători din limbi puţin uzitate la noi în judeţ. Profesioniştii domeniului spun, însă, că noile prevederi din proiectul de lege nu le mai permit acest mod de organizare. Mâine traducătorii hunedoreni vor protesta în faţa Ministerului Justiţiei, nemulţumiţi de proiectul de lege referitor la care spun că a fost stabilită o perioadă foarte scurtă pentru dezbaterea publică, iniţiatorii proiectului mizând pe faptul că nişa traducătorilor este una restrânsă. În România există aproximativ 37.000 de specialişti autorizaţi, însă doar o parte a acestora sunt activi pe piaţa traducerilor. Cea care este mandatată să apere interesele acestei categorii profesionale este APIT (Asociaţia Profesionistă a Interpreţilor şi Traducătorilor).