Se face dreptate! Poporul aşteaptă noile episoade televizate de la DNA cu nerăbdarea cu care, pe vremuri, îşi lăsa baltă toate interesele domestice ca să prindă ultimele aventuri ale comisarului Catani din “Caracatiţa”. Mai ales că, spre deosebire de genialul serial italian de televiziune, seria arestărilor DNA pare să fie cu happy-end.
Sfintele odoare ale corupţiei româneşti sunt degradate, unul câte unul, la calitatea de inculpat şi condamnat. Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Viorel Hrebenciuc, Sorin Ovidiu Vântu, Cătălin Voicu, George Copos, Relu Fenechiu, Gigi Becali, Ovidiu Silaghi, Monica Iacob Ridzi, Nicuşor Constantinescu şi, mai nou, Elena Udrea au cunoscut şi cunosc tăişul Justiţiei în statul nostru care s-a înDREPTat cât de cât.
Prin urmare, lucrurile merg bine la „brutărie”! Şi totuşi, prin puful satisfacţiei populare, ghimpele îndoielii, îndelung cultivat în deceniile de muşamalizări, pişcă din nou: de ce DNA începe urmărirea penală şi anchetarea politicienilor numai după ce aceştia au plecat de la Putere?
Adică, nu vă supăraţi!, despre aventurile penale de care este acum acuzată doamna Udrea se ştia de cel puţin cinci ani şi cu toate acestea femeii i s-a permis să candideze la cea mai înaltă funcţie în stat cu riscul, chiar şi teoretic, să reuşească. Nu era prăpăd pe capul DNA, a statului de drept şi a luptei anticorupţie, dacă doamna Elena Udrea ar fi populat Cotroceniul? Nu care cumva, o luptă anticorupţie „pe bune” ar fi presupus din partea DNA-ului o intervenţie ante-factum care să anuleze din faşă riscul populării funcţiilor cheie în stat cu persoane corupte?
DNA-ul nu a acţionat! A aşteptat ca protectorul prezidenţial al doamnei Udrea să descalece ca să aflăm, oficial, „secretul lui Polichinelle”: că gravitaţia penală a fostei ministrese atrăgea irezistibil corupţia. Marile anchete ale DNA au urmat acelaşi tipar şi în cazul lui Adrian Năstase, Dan Voiculescu sau Adriean Videanu: odată căzuţi din Olimp, ei sunt anchetaţi sau condamnaţi ca simpli muritori.
Ce înseamnă asta? Un singur lucru: că lozinca de acţiune a DNA-ului a devenit acum “Păcătuieşti la Putere, plăteşti în Opoziţie!”. Şi mergând mai departe cu logica faptelor, tragem concluzia că pentru premierul Ponta & Co. numărătoarea inversă DNA a început în clipa în care a fost uns pe funcţie! Şi avem şi aici marfă cu duiumul! Aproape s-a uitat de presupusul caz de trafic de influenţă pe care baronul Duicu l-ar fi făcut chiar de pe telefonul din biroul primului-ministru, sau despre plagiatul autentificat şi presiunile administrative puse pe dascălii care trebuiau să-l spele. A fost şi Ordonanţa-Ponta, care te face din hoţ nehoţ dacă renunţi la titlul de doctor furat, şi votul obstrucţionat în diaspora. Vorbim de influenţa extraordinară a unui alt protejat, Sebastian Ghiţă, suspect că ar fi un fel de maharajah al licitaţiilor publice câştigate cu mandă. Sunt semnale că acest domn face legea în locul Legii în multe ministere şi nu e străin de tabieturile SRI-ului. Despre afacerile TelDrum şi modul suspect în care domnul Liviu Dragnea dirijează banii publici există zeci de articole de presă şi declaraţii de politicieni, aşa cum erau şi despre Elena Udrea înainte de a fi inculpată.
Cu toate acestea niciunul dintre aceşti domni nu a fost chemat la DNA, măcar pentru nişte explicaţii. De ce? E o cutumă a organelor de anchetă să lucreze „în linişte” până ce inculpaţii sunt la Putere? În Franţa, de exemplu, Sarkozy a fost anchetat pentru corupţie la un an după ce a pierdut alegerile prezidenţiale! Dar nu ne punem noi cu Franţa, unde corupţia nu e o problemă de risc geostrategic! Ca la noi! De aceea, pentru o instituţie de anchetă ca DNA, în România de astăzi este obligatoriu ca anchetele penale să poată avea loc, atunci când e cazul, şi în interiorul palatelor puterii, nu doar în afara lor. Nu vă lăsaţi amăgiţi de dosarul Şova! Domnia sa a devenit între timp plevuşcă!
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.