Încet, dar sigur, speranţa cultivată cu scop electoral de premierul Ponta în ceea ce priveşte Complexul Energetic Hunedoara se transformă în disperare.
Acum e clar. Nu vor veni nici chinezii cu 270 de milioane de euro să retehnologizeze termocentrala de la Mintia, nici polonezii să aducă în subteranul minelor din Valea Jiului echipamente moderne. Practic, Guvernul şi-a ridicat sprijinul pentru CEH şi, cinic, a lăsat întreaga răspundere a investiţiilor pe umerii managementului Complexului, evident o sarcină imposibil de onorat de la acel nivel.
Spirala pierderilor
De la înfiinţare, la 1 noiembrie 2012, până în prezent, cotele financiare de funcţionare ale Complexului Energetic Hunedoara au fost mereu pe avarie. La nivelul lunii august 2014, gigantul economic acumulase datorii totale de circa 500 de milioane de lei, din care jumătate reprezintă datorii neachitate la bugetul de stat. Efectului negativ al creşterii continue a datoriilor i s-a suprapus atrofierea veniturilor cu 10 procente, ca urmare a atrofierii pieţei energetice din România.
FMI nu mai vrea CEH
Pe agenda discuţiilor cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE) pe care reprezentanţii Guvernului le-au avut la finele săptămânii trecute unul din punctele rămase în dispută a vizat Complexul Energetic Hunedoara. Experţii FMI şi CE au insistat pentru găsirea unei soluţii de LICHIDARE a CEH, în condiţiile în care există deja o cerere în instanţă din partea Companiei de intrare în insolvenţă. Atât fostul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, cât şi actualul ministru, Andrei Gerea, au recunoscut situaţia aproape fără ieşire în care se află Energetica Hunedoara din punct de vedere financiar şi nevoia acută de eficientizare.
Ce înseamnă Hunedoara fără CEH?
Dispariţia CEH ar reprezenta piatra funerară pusă pe mormântul industriei grele hunedorene. Tensiunea socială ar creşte la cote periculoase, în condiţiile în care aproape 6500 de salariaţi ar rămâne fără slujbe. Compania a fost înfiinţată în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei. CEH reprezintă 7 la sută din consumul de energie electrică la nivel naţional. Guvernul a aprobat strategia de privatizare a companiei în martie 2013, dar până azi nu a fost găsit un investitor strategic care să preia acest obiectiv.
Guvernul amână decizia
A doua întâlnire dintre reprezentanţii FMI şi cei ai Guvernului României s-a terminat luni fără semnarea nici unui angajament. Unul din motive este solicitarea fermă a FMI-ului de “restructurare masivă şi radicală” a CEH, în speţă lichidarea acestui conglomerat economic bazat pe simbioza termocentrale-minerit. Premierul Ponta a declarat că discuţiile vor fi reluate în luna aprilie, deoarece autorităţile române nu acceptă ideea unei restructurări care va duce la final la dispariţia acestor industrii în judeţul Hunedoara.
Peste o lună şi jumătate, FMI aşteaptă din partea Guvernului o soluţie viabilă care să evite lichidarea CEH şi, implicit, catastrofa socială care ar veni în siajul acestei asanări economice. Până atunci acordul cu FMI este suspendat.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.