Blocarea legii lasă câinii comunitari pe stradă

Doar trei luni a apucat serviciul special înfiinţat de Consiliul Judeţean în 2012 să eutanasieze în ritm mai alert câinii fără stăpân din oraşele judeţului. Aplicarea Legii nr. 258 privind câinii comunitari este blocată inexplicabil în instanţă, Serviciul Judeţean pentru Protecţia Animalelor Fără Stăpân (SJPAFS) riscă să rămână fără finanţare, în timp ce pe străzi numărul patrupedelor creşte din nou.

Autorităţile judeţene au salutat promulgarea “Legii Ionuţ” în septembrie 2013, după numele copilului din Bucureşti ucis de câini agresivi lăsaţi liberi într-un parc. Spuneau la acea vreme că doar eutanasierea în masă a câinilor fără stăpân şi sterilizarea celor cu stăpân ar mai putea schimba situaţia, schimbare care s-ar fi văzut în câţiva ani.

Recurs fără termen

Normele de aplicare ale legii au apărut însă în martie 2014. Pe scurt, legea prevedea ca orice câine luat de pe stradă, neidentificat şi nerevendicat, să fie adăpostit în spaţii special amenajate vreme de 14 zile lucrătoare, după care să fie eutanasiat prin metode nedureroase. În iunie normele de aplicare ale legii au fost suspendate de Curtea de Apel Bucureşti, în urma unei contestaţii depuse de Vier Pfoten (unul dintre cele mai mari ONG-uri care se ocupă de câini şi care activează şi în România). Aceste norme mai fuseseră contestate în instanţă, cu o lună înainte, de un alt ONG, dar prima dată Guvernul avusese câştig de cauză. În procesul iniţiat de Vier Pfoten n-a mai fost însă aşa. Procesul a mers apoi în recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă nici până acum nu s-a stabilit un prim termen de judecată. În plus, contestaţia depusă de Vier Pfoten nu se referea la procedurile de eutanasiere, ci la alte articole din norme care se contraziceau cu unele prevederi ale legii, după cum declară reprezentanţi ai SJPAFS.

Efectele blocajului

“Chiar dacă legea 258 este blocată, asta nu înseamnă că noi am stat cu mâinile în sân. Am activat pe baza vechii legislaţii în domeniu. Trei luni, câtă vreme legea 258 s-a putut aplica, am eutanasiat 800 de câini (cu mult peste media lunară a serviciului – n.red.). Abandonul câinilor capătă însă proporţii. Măsurile luate pentru microcipare îi determină pe hunedorenii cu venituri mici să renunţe pur şi simplu la câini. Costurile de microcipare sunt între 40 şi 100 de lei. Sumele nu par mari, dar o pensionară cu un venit de 300 de lei nu face acest sacrificiu material, de exemplu. Câinii sunt aruncaţi în stradă fără să fie microcipaţi şi sterilizaţi”, spune directorul executiv al SJPAFS, doctorul Adrian Cioran. Acesta adaugă că imediat după blocarea legii în instanţă, în judeţ a scăzut semnificativ numărul adopţiilor la distanţă, procedeu prin care iubitorii de câini putea salva viaţa unui “comunitar”, dacă-i achitau acestuia cheltuielile de hrană şi găzduire într-un adăpost, tariful fiind de 150 de lei pe lună.

Aproape de dezastru

La finele anului trecut, Serviciul Judeţean pentru Protecţia Animalelor Fără Stăpân a fost foarte aproape de desfiinţare. Încă din toamna anului trecut, preşedintele de la acea vreme al Consiliului Judeţean, Mircea Moloţ, spunea că, în lipsa unei legi care să susţină eutanasierea, nu va mai aloca deloc bani pentru serviciul amintit, pentru că acesta nu poate avea rezultatele dorite. Abordarea a fost cam aceeaşi şi în cazul lui Dorin Gligor, vicepreşedintele care a preluat atribuţiile lui Moloţ. Până la urmă s-a decis însă ca, în acest an, Consiliul Judeţean să aloce suma necesară pentru cheltuielile strict necesare funcţionării, iar restul să vină de la cele 28 de primării partenere în cadrul SJPAFS. “În curând o să avem o adunare generală a acţionarilor şi vom solicita sprijinul primăriilor. Nu e vorba de sume imense. Fiecare primărie cred că ar trebui să contribuie cu sume cuprinse între 2000 şi 5000 de lei lunar. Dacă s-ar desfiinţa acest serviciu, care e destul de bine dotat cu logistică, are personal cu experienţă şi s-a dovedit eficient câtă vreme a avut şi o lege care să-i sprijine activitatea, fiecare primărie s-ar trezi apoi că trebuie să cheltuiască mult mai mult pentru activitatea de ecarisaj din respectivul oraş”, spune Adrian Cioran, care adaugă că un “hingher” din cadrul serviciului este plătit cu doar 700 de lei pe lună, iar un medic veterinar debutant are un salariu de doar 1.000 de lei, SJPAFS având în prezent 49 de angajaţi care activează în aproape toate oraşele hunedorene.

RECS merge ceva mai bine

Registrul Electronic al Câinilor cu Stăpân evoluează pozitiv. Asta şi pentru că s-a introdus obligativitatea ca orice câine care este prezentat medicului veterinar pentru vaccinare antirabică să fie microcipat. O treime dintre câinii cu stăpân din judeţ figurează deja în evidenţele RECS, registru gestionat de Colegiul Medicilor Veterinari din Judeţul Hunedoara. Orice deţinător de câine trebuie să-l sterilizeze, dacă acesta nu este de rasă, sau nu face parte din categoriile de câini speciali (cei folosiţi de poliţişti, jandarmi sau pompieri, de exemplu). Deţinătorii de canise trebuie să plătească însă o taxă anuală dacă vor să-şi menţină exemplarele nesterilizate.

Fenomenul recapătă proporţii

Anul trecut, SJPAFS a capturat 3.522 de câini şi a sterilizat 1.635. 959 au fost adoptaţi, iar 1003 au fost eutanasiaţi (cei mai mulţi în perioada aprilie – iunie, când Legea 258 a putut fi aplicată). O estimare optimistă arată că în oraşele judeţului există acum între 35.000 şi 40.000 de câini fără stăpân, iar varianta pesimistă a estimării vorbeşte despre un număr al exemplarelor cuprins între 45.000 şi 50.000. “În oraşul Hunedoara, de exemplu, sunt aproximativ 3.000 de câini pe străzi. În ultimii ani noi am sterilizat aproximativ 2000, să zicem, însă mai sunt 1000 care se înmulţesc necontrolat. Tocmai de aceea este foarte greu să facem o estimare exactă a numărului de câini fără stăpân. În condiţiile în care avem o lege blocată, o finanţare la limită a serviciului şi ne mai confruntăm din nou cu fenomenul aşa-zisului turism cu câini, adică exemplare duse cu camionul dintr-un judeţ în altul, o schimbare nu se poate vedea. Dacă lucrurile ar fi rămas ca în primăvara lui 2014, în patru – cinci ani am fi scăpat de câinii de pe străzi”, spune şeful SJPAFS.