Casă nouă pentru cultură, la Deva

Articolul a fost vizualizat de 1,628 ori

Din această toamnă, una dintre clădirile emblemă ale oraşului va intra în renovare: Casa de Cultură din Deva a împlinit patru decenii de funcţionare, timp în care prea puţine lucrări au fost efectuate pentru îmbunătăţirea condiţiilor oferite artiştilor, spectatorilor sau angajaţilor. Deocamdată, fondurile sunt destinate reabilitării faţadei, a foaierului, dar şi pentru sala mare de spectacole.

casa de cultura deva interior sala mareOrice privitor observă aerul vechi şi trist al actualului Centru Cultural al Devei, dar problemele mari apar atunci când îţi propui să organizezi aici evenimente. Scena este, de fapt, o podea vopsită: „Toate acestea au 40 de ani! Practic, instalaţiile de lumini nu mai fac faţă, pentru că nu s-a făcut nimic nou şi atunci noi lucrăm cu o firmă privată, care, în parteneriat, pentru că-i lăsăm să activeze aici, ne ajută cu o consolă de lumini. Sala nu are lumini, la fel, nu are sonorizare proprie, se lucrează tot cu firme private. Nu se poate vorbi de cortină, de decor modern, de instalaţii”, explică managerul instituţiei, Alexandru Gruian. Sala mare de spectacole are peste 500 de locuri. În lipsa fondurilor pentru întreţinere, spaţiul s-a degradat şi acest lucru se vede cel mai bine la scaunele pentru spectatori. “În sală, găsim încă scaunele originale şi se vede că învelitorile sunt foarte roase. Aici s-a adus o îmbunătăţire, în sensul că au fost îmbrăcate odată în huse provenite de la nişte scaune de avion. Nu se ştie exact în ce condiţii au ajuns husele de la un avion dezafectat aici, dar chiar şi aşa uzura lor este foarte mare”. În holul de la etaj este frig, iar lemnăria şi fresca de pe perete te duc cu gândul rapid la vremurile de dinainte de Revoluţie: “Fresca ar putea fi exponat într-un muzeu al nostalgicilor comunişti. Pe pictura de acum 40 de ani se observă steagurile Partidului Comunist Român, Tricolorul cu stemă, pionierii şi diverse motive tipice: sunt surprinşi mineri, oţelari, intelectuali, brutari. Uşile de aluminiu sunt depăşite. Pe balconul de la etaj, sunt foarte mulţi porumbei şi nu avem instalaţii care să-i îndepărteze, aşa că fac o mizerie cruntă în jurul clădirii. Nu ai cum să păstrezi curăţenia, pentru că noi nu avem personal ca să măture totul în fiecare zi”.

Muzeul culturii comuniste

Într-un fel, clădirea numită pompos “Centru Cultural” are aerul unui vechi conac cu prea puţin personal: “Casa de Cultură din Deva este, de fapt, o clădire care ar trebui modernizată şi adusă în pas cu vremurile. Din păcate, ea a fost concepută pentru un oraş de 75.000 de locuitori, în care erau spectacole mari gen “Cântarea României”, dar şi spectacole de calitate. Avem o singură sală funcţională pentru spectacole: sala mare, iar sala mică, la fel ca şi atunci, este pentru şedinţe de partid. Nu avem posibilitatea de a jongla puţin cu publicul. De exemplu, în sala care are 560 de locuri, dacă sunt 250 de oameni la un spectacol, sala pare goală. Practic, ar fi trebuit mai multe săli, multifuncţionale, cu 200, 300 de locuri, care să aibă scene, ar fi altceva. Gândiţi-vă doar că, de la construirea ei, oraşul a pierdut aproape 20.000 de locuitori. În 40 de ani, la această clădire nu s-a făcut aproape nimic, dar tot trebuie să scot pălăria în faţa celor care au condus-o înaintea mea, pentru că este foarte bine conservată, chiar şi în aceste condiţii”, spune Alexandru Gruian. O altă problemă o pun spaţiile care au devenit nefuncţionale, precum vechea sală de proiecţii.

“Aparatele de proiecţie pot deveni piese de muzeu şi cred că asta vom face cu ele, ne gândim serios ca o parte din clădire să fie un punct muzeistic, iar cele două aparate de pe care rulau filme în anii ‘70-‘80 vor fi exponate atractive”. Este vorba de două aparate model T7, de producţie românească, care aveau un sistem de iluminat cu… cărbuni. După 40 de ani, administraţia Devei a decis că este timpul să dea o faţă nouă clădirii care domină Piaţa Victoriei. Deocamdată, fondurile ajung pentru finanţarea a doar o parte din lucrările necesare: “Planurile ni le facem în funcţie de sumele pe care primăria le are la dispoziţie. Aceşti bani ajung pentru reabilitarea termică a faţadei, care implică şi schimbarea tâmplăriei metalice de aluminiu, care este depăşită, şi a instalaţiilor de încălzire. Se va reface foaierul cu garderobă modernă şi se pune accent pe sala mare. Ne-am dori să refuncţionalizăm toată clădirea dar, în primă fază, sala de spectacole are o nevoie extraordinară de a fi reabilitată atât ca mobilier, cât şi ca instalaţii de sonorizare şi de lumini.

Potrivit studiului de fezabilitate, ca să reabilitezi toată Casa de Cultură te costă vreo cinci milioane de euro, dar nu avem aceşti bani. Pentru reabilitarea faţadei şi a holului vor fi maxim 1,5 milioane de euro şi maxim două milioane pentru reabilitarea sălii mari de spectacole, cu tot cu instalaţii de scenă. Din această sumă, 1,5 milioane vin din fonduri europene”, explică managerul Centrului Cultural. Lucrările de renovare vor debuta în toamna acestui an.

About Laura Oană