“Mărţişoresele” Hunedoarei ne aduc un alt fel de primăvară în suflete

Articolul a fost vizualizat de 2,337 ori

“Mărţişorul este românesc! Hai să-l păstrăm aşa!” – este mesajul venit în acest an din partea artizanilor care au în acest sfârşit de februarie un târg special dedicat exclusiv pieselor hand made, în Piaţa Unirii din Deva. Drept urmare, cei care îşi doresc produse delicate, obiecte unicat şi de bun gust, au de ales între micuţele mărţişoare meşterite de zeci de devence care îşi pun harul în slujba vestitorului primăverii.

Lucrul la un singur mărţişor făcut cu pasiune durează cel puţin cinci minute şi poate ajunge până la o jumătate de ceas, sau chiar un ceas întreg

Lucrul la un singur mărţişor făcut cu pasiune durează cel puţin cinci minute şi poate ajunge până la o jumătate de ceas, sau chiar un ceas întreg

“Să-i respectăm pe cei care, cu dragoste şi dăruire, încearcă să ofere creaţii autentice”, continuă mesajul artizanilor postat pe pagina de facebook “Pasiuni handmade”, platforma artizanilor din zona Devei. Sunt deja vreo 20 de femei pasionate de această formă de artă care şi-au anunţat prezenţa la târgul din centrul vechi. Una dintre ele este Daniela Igreţ şi este pasionată de mărţişoarele tricotate: “Lucrul de piese handmade este o pasiune a mea. De patru ani am ieşit pe piaţă cu obiectele făcute de mine – cu mărţişoare tricotate, dar, de anul acesta, voi avea şi piese făcute din fimo de fiica mea, Beatrice, sau combin tricotajele cu fimo, un lut polimeric ce se modelează, apoi se coace. Mărţişoarele croşetate au prins neaşteptat de bine chiar din primii ani. La început, am fost foarte puţini care am făcut aşa ceva, dar, de anul trecut, au venit şi alţi handmade-ri cu aşa ceva şi cred că avem un loc rezervat pe piaţă”.

Lucrul la un singur mărţişor făcut cu pasiune durează cel puţin cinci minute şi poate ajunge până la o jumătate de ceas, sau chiar un ceas întreg

Lucrul la un singur mărţişor făcut cu pasiune durează cel puţin cinci minute şi poate ajunge până la o jumătate de ceas, sau chiar un ceas întreg

 

Dintre piesele lucrate manual ale Danielei au prins foarte bine rochiţele, poşetuţele, pălărioarele, dar să nu vă închipuiţi că sunt la dimensiune reală: de fapt, sunt miniaturi, un pic mai mari decât un degetar: “Anul acesta i-am pus rochiţei din dantelă un tricolor, să fie 100% românească. Arată bine şi se pot folosi ca broşe după ce trece perioada de Mărţişor”, le recomandă femeia, care recunoaşte că uneori se inspiră din modelele trimise de mama sa din Statele Unite. Pentru băieţi, Daniela oferă mărţişorul cu roţi: o maşină tricotată. Şi tot de la ea, poţi să-ţi cumperi pentru telefon o husă care te… priveşte: cu ochi şi botic de ursuleţ: “Lucrez la aşa ceva cam jumătate de oră, îmi plac lucrurile unicat, dar nu agreeez să fac de două ori acelaşi lucru. Îmi place să cred că oamenii pot fi educaţi să cumpere lucruri de calitate”.

Cadouri de martie

Mărţişoarele “fetelor” Igreţ le veţi putea găsi la Târgul de Mărţişor alături de alte obiecte care pot fi oferite drept cadou până în 8 Martie. Aşa că de la botoşei haioşi împletiţi de bunica lor, până la coliere şi hăinuţa pentru cana de cafea, puteţi alege un cadou cu mesaj, la un preţ bun: “Nu întreb niciodată câţi bani are clientul, întreb doar pentru ce vârstă – de exemplu, pentru tinere, merg chipurile de prinţesă, poşetuţele, iar, pentru doamne, pălăriile şi poate crenguţele înflorite de măr. Anul acesta am gândit şi unul cu mesaj, de exemplu, pe unul scrie “Iubibilă” şi m-am gândit că se pot oferi şi ca un soi de diplomă pentru femeile din viaţa noastră, pentru mame, profesoare, doamnele speciale din viaţa oricărui bărbat”. Beatrice este în clasa a IX-a la Liceul de Artă şi lucrează în fimo nişte piese extrem de delicate şi feminine, încleştate în brăţări sau coliere. Mama sa completează colecţia de “daruri de martie” cu huse de telefon cu… mânecuţă, căciuliţe, banderole, papioane sau gulere croşetate: “Eu încă sper că vom putea trăi din produse hand made, dar, deocamdată, nu suntem la nivelul la care să se poată supravieţui din aşa ceva, dar, în viitor, poate oamenii le vor aprecia la valoarea pe care ele într-adevăr o au.

martisoare 1

Eu spun că aceste obiecte au multe plusuri – sunt piese unicat, care prind personalitatea creatorului şi au detalii bine definite”, spune Daniela, încercând să ofere câteva motive pentru care clienţii ar trebui să prefere mărţişoarele lucrate manual celor de duzină, cumpărate de prin en-gros-uri chinezeşti şi vândute pe marginea trotuarelor.

Târgul de mărţişoare lucrate manual

Spre deosebire de alte zone din ţară, artizanii din Deva nu au o asociaţie proprie precum Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni, organizaţie care are deja sute de membri activi.

Pentru cele câteva zeci de devence care s-au îndreptat către obiectele lucrate manual, Primăria Deva organizează pentru prima dată în acest an un târg special: “Târgul de mărţişor se deschide joi, 26 februarie, în Piaţa Unirii, pentru piese handmade şi cadouri de 1 şi 8 Martie. Târgul din Centrul Vechi va fi destinat doar artizanilor, celor care îşi doresc să promoveze arta şi chiar trăiesc din obiectele pe care le fac acasă sau în ateliere. Anul trecut am încercat să oferim acest spaţiu copiilor de la Liceul de Artă, care au făcut o expoziţie cu vânzare. A fost, să spunem, un început timid, dar, din 2015, ne gândim la un târg anual de mărţişor. Avem pregătite 25 de mese care, la nevoie, se pot suplimenta. Avem o cerere şi la Asociaţia Langdon Down din Deva. Ei vor să vândă mărţişoare create de copiii cu probleme şi cei care se ocupă de micuţi, iar banii se vor folosi pentru a serba Ziua Mondială de Luptă împotriva Sindromului Down. Tot acolo vor fi şi cei de la Crucea Roşie, care vând mărţişoare făcute de voluntari în ultima lună şi le dăruiesc celor care nu au posibilităţi să le cumpere”, explică Melania Iscru, purtător de cuvânt al Primăriei Deva. Cei din Târgul de Mărţişor vor plăti cinci lei pe metrul pătrat, pe zi, iar autorităţile locale le pun la dispoziţie artizanilor mese speciale. Acelaşi preţ va fi încasat şi de la comercianţii care vor putea fi găsiţi în trei zone ale Devei, explică purtătorul de cuvânt al instituţiei: “Pentru cei care vin cu tot felul de obiecte de serie cumpărate, am rezervat zona Romarta, din faţa Galeriei de Artă până spre DevaMall, în jurul pieţei centrale, o zonă la Mioriţa şi alta în Dacia. Sunt comercianţi care vin de ani de zile şi ei au solicitat să le punem la dispoziţie aceste zone unde clienţii ştiu să-i caute”. Cei de la Primăria Deva vor să ţină Târgul de Mărţişor deschis până în 8 Martie, dar: “Totul e în funcţie şi de disponibilitatea lor, de câte obiecte pot aduce la vânzare, chiar de vreme. Noi am vrea să aducem şi florari”.

Tot felul de metode

În acest târg, devenii le pot întâlni pe cele mai cunoscute artiste de handmade din zonă. Aici o puteţi găsi, de exemplu, pe Aurelia Dumitru, “fata cu mandalele”, ce se va remarca cu siguranţă şi la această ediţie a târgului: “Anul acesta am ales să fac mărţişoare din seminţe pe pânză de sac şi încadrate frumos cu lemn de bambus. Am folosit tot felul de seminţe ca să fie mărţişorul cât mai colorat. La celelalte, le-am dat o tentă de rustic: sunt imagini decupate de pe covoarele ţărăneşti – le-am selecţionat, le-am printat, le-am lipit pe sticlă şi apoi am lăcuit, dar a ieşit ceva foarte frumos. Când am gândit colecţia “mărţişor 2015” m-am gândit că trebuie să fie nişte piese care să arate bine, să fie de efect şi accesibile ca preţ”. Din cele pe sticlă, Aura are vreo 400 de bucăţi, dar numai 100 din cele cu seminţe, care sunt mai dificile de făcut.

martisoare 2

În plus, tânăra creatoare Aurelia Dumitru va aduce în târg: “Un model de sticle rustice, îmbrăcate în sfoară, cu motive populare. Se pot oferi drept cadouri pentru cei care preferă să servească la masă băuturile într-un mod inedit”. O altă colegă de branşă, Camelia Csapo, aduce la târg mărţişoare lucrate în sârmă de modelaj: “M-am gândit să încerc să lucrez în sârmă de cupru şi sârmă de cupru argintată. Eu voi merge la târg doar de vineri, pentru că nu am reuşit să lucrez foarte multe, voi avea doar câteva zeci de mărţişoare”. Edeea are pregătită o adevărată colecţie de feţişoare drăgălaşe modelate în fimo şi cernit, care se pot comanda şi de pe pagina “Patricia’s Handmade”. Cu siguranţă, standul tinerei va atrage atenţia şi datorită inimilor de cafea care miroase extrem de plăcut. Liana Oana Milos va aduce mici bijuterii din pietre semipreţioase, să fie „legate” cu mărţişor de inima caldă a iubitei. Sufletul acestui târg este, ca de obicei, Marta Mureşan, care a reuşit să-şi mobilizeze fetele de la “Pasiuni handmade” chiar şi pentru un mic târg de Sfântul Valentin, deşi majoritatea erau ocupate până peste cap cu “producţia de mărţişor”: “Pentru noi, perioada Mărţişorului este foarte bună şi vânzările merg mult, mult mai bine decât de obicei”.

Mărţişoare româneşti, de Murano

„Făcute în Cluj, cu talent din Deva” –aşa s-ar putea numi standul tinerelor creatoare Iza Oană şi Andreea Tolgyi, care participă din 23 februarie la Târgul de Meşteri, tot în Piaţa Unirii, dar din Cluj-Napoca, unde evenimentul reuneşte aproape 100 de artizani. “Vânzările merg bine din prima zi. Cele mai cerute sunt mămăruţele, floricelele, elefănţeii. Noutatea absolută sunt păsărelele, căpşunelele, prăjiturelele şi pisicuţele, pe care nu le-am avut anul trecut”, spune Iza, parteneră de meşteşug, suferinţă şi de atelier cu Andreea Tolgyi: “Este obositor, dar frumos în acelaşi timp şi e foarte epuizant. Suntem rupte. În atelier, când lucrăm, e căldura, acum e greu de îndurat frigul din piaţă. Vom sta la târg opt zile, de la ora 10 până la 18, dar în ultimele zile parcă văd că vom rămâne să vindem şi în nocturnă”.

Cele două tinere din Deva au început să lucreze mici obiecte din sticlă de Murano în 2010, iar acum şi-au făcut deja un nume pe piaţă şi au comenzi de mărţişoare chiar şi de la firme: “Noi suntem dovada că din creaţie artistică se poate trăi chiar într-un oraş precum Cluj-Napoca”, spune Iza, care a dat serviciul călduţ dintr-o instituţie de cultură a statului pentru munca din atelierul încropit într-o cameră de apartament. Din Murano, insula sticlarilor, aduc beţe de sticlă într-o mulţime de culori, pe care le modelează într-o seamă de figurine care mai de care mai simpatice. Deşi piesele lor sunt mici – majoritatea au doar un centimetru -, talentul şi grija pentru detaliu transformă sticla în tot soiul de animăluţe şi gâze numai bune de prins cu şnur de mărţişor şi vândut cu un preţ care variază de la 6 la 20 de lei, în funcţie de complexitatea modelului. Pentru producţia de Mărţişor, au intrat în atelier imediat după Crăciun şi au reuşit să strângă vreo 2.000 de piese, din care, o parte sunt deja trimise acasă, la Deva, pentru a fi vândute la târgul din oraşul lor natal. Aşa că, dacă vă doriţi să oferiţi un mărţişor care va putea fi purtat tot restul anului drept medalion, căutaţi mărţişoarele de Murano. Cu siguranţă, nu veţi rezista la vederea elefănţeilor aliniaţi de-a lungul unui şnur alb-roşu şi poate că vă veţi aminti chiar de copilărie cântând: “Şi pentru că nu se rupea, a mai chemat un elefant…”.

Mărţişor de dac

O idee orginală pentru preafrumosul obicei românesc vine de la tânăra Carina Gergely şi a primit numele de „Mărţişor de dac”: „Ideea mi-a venit în urmă cu doi ani, când eram în anul întâi la secţia grafică a Universităţii de Arte Bucureşti. Toţi prietenii îmi spuneau: „Vai, nu faci şi tu mărţişoare? Uite, vine luna martie! Haide, fă şi tu că, uite, se vând bine!” Cum eu nu pot să fac ceva fără să mă documentez înainte, eram foarte curioasă care este originea mărţişorului, de unde vine, ce origine are tradiţia mărţişorului. Am găsit articole de specialitate în care se scria că, în Bucovina, fetele dădeau mărţişoare bărbaţilor şi nu invers. Nu m-am mulţumit cu asta şi am căutat alte şi alte tradiţii. Am dat, la un moment dat, peste un articol pe care acum nu-l mai găsesc, dar unde se documenta că mărţişorul are o tradiţie de 8.000 de ani şi au fost găsite pe un sit arheologic din Mehedinţi pietricele de râu vopsite în alb şi roşu.

martisoare 3

Istoricii spun că la geto-daci anul avea două anotimpuri şi, odată cu 1 Martie, la ei începea noul an, de asta erau mărţişoarele oferite drept talisman cu o urare pentru anul cel nou”, explică tânăra artistă care face minuni cu aparatul de pirogravură pe o bucată de lemn: „Anul trecut le-am făcut pe comandă specială, pentru că este greu să lucrez în perioada asta din cauza sesiunii, dar, în primul an, m-am gândit să fac maxim 20 de bucăţi şi să le pun pe Internet, să văd cum le primeşte lumea. Eram foarte curioasă de feed-back. Un prieten a pus piesele pe un grup care se ocupa cu istoria geto-dacilor şi acolo a fost explozie totală! Am primit foarte multe aprecieri, nu mă aşteptam la aşa ceva şi nu am fost deloc pregătită: aveam 20 de mărţişoare şi foarte multe cereri”. Nici anul acesta, Carina nu este tocmai pregătită pentru mărţişor: „Am înţeles că, la Bucureşti, ca să ieşi la un târg trebuie să ai în jur de 1.000 de bucăţi şi nu e cazul la mine, dar de anul viitor cu siguranţă voi fi mai bine pregătită”, promite studenta la grafică.

Carina şi-a început chiar cu „mărţişoarele de dac” cariera de artist „Nu mi-au ieşit chiar bine din prima, când am pus mâna pe aparatul de pirogravură, liniile erau mai strâmbe, dar m-am specializat. Un asemenea mărţişor se lucrează în jumătate de oră, chiar dublu pentru modele mai complicate, precum modelul preluat de pe un scut dacic aflat la Muzeul Naţional de Istorie al României. Vreau să duc mai departe proiectul ăsta, să fie ca un fel de contribuţie la cercetarea adevărului istoric. Cred că noi, românii, avem foarte multe de arătat şi foarte multe de spus. Făcând cercetări pentru mărţişor, mi-am dat seama că nu te naşti cu iubirea de ţară. Iubirea de ţară se învaţă”.

About Laura Oană