Ţara Haţegului este promovată şi prin arhaisme!

Organizaţia SENS vine în întâmpinarea turiştilor care vor vizita judeţul Hunedoara cu un proiect inedit şi… probabil unic în România: promovarea Ţării Haţegului prin mediatizarea regionalismelor din zonă printre hunedoreni, dar mai ales printre turiştii din ţară şi de peste hotare. Membrii organizaţiei au deja un site, o pagină de Facebook, dar au tipărit şi materiale de promovare în care folosesc vechi cuvinte haţegane şi le explică, în încercarea de a salva diversitatea limbajului hunedorean şi, mai ales, vorba din Ţara Haţegului, spre amuzamentul turiştilor.

Turiştii care vor vizita în această vară Casa Legendelor Haţegane, amenajată în clădirea-foişor din Parcul de Agrement al satului General Berthelot, vor putea să vorbească limba veche a Ţării Haţegului şi să trăiască, pentru câteva zile, departe de lumea dezlănţuită a tehnologiei şi a vitezei.

Şcărpeţi, şcătulă, şeitău, şpeargă, şpor, şrec, ştrec, ştrimfi… Nu, tastele computerului nu au luat-o razna, aşa cum aţi putea să bănuiţi, ci tocmai aţi văzut care sunt noile atracţii ale Ţării Haţegului. Şcărpeţi însemnă papuci de casă, împletiţi din lână, şcătula este o cutie, şeităul este un robinet din lemn, şperga este o sfoară, şrec, însemnă oblic sau înclinat, ştrec este calea ferată, iar ştrimfii sunt, nici mai mult nici mai puţin, decât ciorapi de lână, împletiţi manual. După succesul naţional al proiectului Casa Vulcanilor, implementat de Asociaţia „Drag de Haţeg”, organizaţia SENS HD are în plan, pentru anul 2015, pe lângă proiectul ambiţios de promovare a 50 de poveşti ale locului într-un punct de vizitare unic în România, promovarea Ţării Haţegului printr-un dicţionar al regionalismelor şi arhaismelor.

În ultimii ani, membrii organizaţiei au „cules” de la haţegani zeci de cuvinte specifice zonei şi le-au adunat pe toate într-un dicţionar. Deocamdată, acesta poate fi regăsit doar online, pe pagina de Facebook „Ţara Haţegului – Unde legendele trăiesc” şi pe pagina www.tara.hategului.ro, însă reprezentanţii asociaţiei spun că toate cuvintele vor putea fi regăsite de turişti, cel mai probabil din luna mai, într-un mini-dicţionar tipărit, care va fi pus la dispoziţia celor dornici să înveţe vorba locului şi, desigur, să se amuze copios.

Reităş, solvoiş şi surducă

„Oamenii Ţării Haţegului sunt primitori şi calzi, dar au şi o dârzenie aparte, care impune respect. Vorba lor e calmă, stăpânită şi melodioasă, inspirând echilibru şi putere. Astăzi aflăm că sânjeretiele, sloiul, reităşul şi scoverzile cu mere răzălite sau cu solvoiş se ţin pe stelaj şi se duc în spenie sau în straiţă. Şi ca să nu fie sfadă cu suduială ră, cine-i rătutit să nu se apropie cu rapleţu’, cu sfredelu’ sau cu rugu’ de surducă!”, scriu membrii organizaţiei SENS în pagina lor, Ţara Haţegului. Cine-ar putea înţelege aşa o limbă? Mai nimeni, fără dicţionarul aferent, care ne spune că „sânjeretiele” este un salam uscat, cu sau fără sânge, rapleţul este chibrit, reităşul este o plăcintă făcută cu brânză, solvoişul este dulceaţa de prune, iar a fi rătutit, înseamnă a fi zăpăcit, în timp ce rugul este spinele, iar surduca este mingea!

Vorbele din Ţara Haţegului, explicate în foileton!

Preşedintele Societăţii de Educaţie Nonformală şi Socială (SENS), Dacian Muntean, spune că membrii organizaţiei pe care o reprezintă au tipărit deja regionalismele şi arhaismele specifice Ţării Haţegului în albumul „Ţara Haţegului – Unde legendele trăiesc”, iar cele 250 de exemplare scoase de sub tipar până acum, cu bunăvoinţa sponsorilor şi a donatorilor, au fost dăruite turiştilor sau promotorilor turismului în zonă. „În pagina noastră de Facebook, Ţara Haţegului – Unde legendele trăiesc, am oferit acest dicţionar de regionalisme, în episoade. Iar dacă o parte dintre cuvinte se regăsesc în marea majoritate a satelor din Transilvania, unele dintre ele fiind împrumuturi lingvistice din maghiară sau germană, o altă parte sunt specifice, în exclusivitate, Ţării Haţegului. Sperăm ca începând cu luna mai, când turiştii ne vor putea găsi permanent la Casa Legendelor Haţegane, care va fi amenajată în clădirea-foişor din Parcul de Agrement al satului General Berthelot, să avem la dispoziţie suficiente albume despre Ţara Haţegului, dar şi o broşură separată, un fel de mini-dicţionar, care va cuprinde toate cuvintele adunate de noi pe parcursul ultimilor ani”, explică Dacian Muntean.

Promotorii turismului haţegan mizează pe exotismul limbii

Deşi dicţionare de regionalisme există în toate bibliotecile, librăriile şi aproape toate casele, iniţiativa hunedorenilor este unică la nivel naţional: până acum nimeni nu a mai încercat să promoveze o zonă, atrăngându-i şi amuzându-i pe turişti în acest fel: cu un dicţionar de regionalisme ale unei microregiuni, aşa cum este Ţara Haţegului, foarte bine structurat şi destinat unei categorii aparte: turiştii. Reprezentanţii organizaţiei SENS spun că, în acest fel, ei doresc să exploateze nu numai peisajul şi aspectele cultural-istorice ale zonei, ci şi partea de lingvistică, aceasta făcând – fără excepţie, deliciul vizitatorilor, mai ales dacă aceştia sunt români din alte zone istorice sau străini: „Sunt exotice, aşa că sunt foarte atractive: să vedeţi un american citind propoziţii împănate cu regionalisme!”, se amuză preşedintele Societăţii de Educaţie Nonformală şi Socială Hunedoara. Până acum, răspunsul la demersul hunedorenilor a fost unul pozitiv: haţeganii se mândresc cu realizarea tinerilor de la SENS şi spun că numai nişte oameni de valoare ar putea să promoveze aceste valori ale limbii.

Un stră-străbunic al prinţului Charles, cneaz haţegan

Nu v-a fost de ajuns? Aţi auzit vreodată de podelareş, progadie, pogan sau puiag? Nuuu! Sigur că nu, dacă nu v-aţi născut în Ţara Haţegului şi nici nu aveţi bunici aici. Tocmai de aceea, o să vă spunem noi că podelareşul desemnează portmoneul, progadia este cimitirul, pogan însemnă mare sau bine făcut, în timp ce puiagul e podul şurii. Şi tot de la membrii organizaţiei SENS aflăm că al 20-lea stră-străbunic al Prinţului Charles a fost cneaz de Râu de Mori, că baronul Haţeghi, supranumit „Faţă Neagră”, era spaima comitatului Hunedoarei la mijlocul anilor 1800, iar vârful masivului Retezat a fost… retezat de înşuşi Alb-Împărat! Nici nu e de mirare că ONG-iştii ştiu atâtea lucruri. Ei şi-au pus în cap ca anul acesta, împreună cu partenerii lor – Geoparcul Dinozaurilor „Ţara Haţegului” – să promoveze 50 de poveşti ale locului şi să fie prezenţi permanent la Casa Legendelor Haţegane, un punct de vizitare unic în România, un spaţiu educaţional pentru copii şi tineri de orice vârstă, dar şi un centru de păstrare şi conservare a minunatelor legende din această splendidă zonă a judeţului Hunedoara.

Succes turistic prin parteneriat

Proiectul a fost demarat cu sprijinul tinerilor de la Voluntariat Geoparc Haţeg şi împreună cu Primăria Comunei General Berthelot, Asociaţia Drag de Haţeg şi Geoparcul Dinozaurilor „Ţara Haţegului”. Este vorba despre un proiect de conservare culturală, interpretare turistică şi educaţie nonformală care va dispune, pentru turişti, şi de cartea legendelor haţegane, cu toate poveştile culese de Voluntarii pentru Geoparc din satele Ţării Haţegului. Inedit este faptul că proiectul „Ţara Haţegului – Unde legendele trăiesc”, ca şi Casa Legendelor Haţegane, este o iniţiativă care se bazează exclusiv pe munca voluntarilor şi membrilor asociaţiilor partenere, pe spaţiul şi infrastructura oferite de Primăria General Berthelot şi pe fonduri din donaţii şi sponsorizări.

Proiectul de promovare turistică nu este finanţat, actualmente, din fonduri publice sau granturi private, aşa că promotorii turismului haţegan aşteaptă donaţii şi sponsorizări, care să-i ajute să mediatizeze şi mai eficient obiectivele din zonă care merită vizitate, dar şi obiceiurile şi limba oamenilor locului. În schimb, donatorii vor primi daruri de la organizaţie: vederi, hărţi turistice şi albume, menite să promoveze zona, să permită dezvoltarea de mici afaceri locale şi apariţia de noi locuri de muncă.